Urmează să fie dat verdictul în procesul intentat de Ungaria Slovaciei

Slovacia si Ungaria. foto Deutsche Welle

În aceste zile este aşteptat verdictul Curţii de Justiţie a UE în cazul procesului intentat de Ungaria Slovaciei, în urmă cu 3 ani. În 2009, Slovacia a interzis preşedintelui Ungariei Laszlo Solyom să intre pe teritoriul ei, invocând “momentul neoportun”.
În acelaşi fel au procedat autorităţile române, în luna martie a aceluiaşi an. Iniţial, preşedintelui Ungariei i-a fost refuzată intrea în România pe calea aerului. În cele din urmă, conflictul s-a aplanat printr-un compromis reciproc. Preşedintele Ungariei a venit la Târgu Mureş cu o zi mai devreme, pe cale rutieră.

Spre deosebire însă de români, slovacii au interzis complet intrarea preşedintelui Ungariei invocând ca temei juridic o Directivă europeană din 2004.

În primă instanţă, Ungaria a cerut Comisiei Europene să constate că “Slovacia a încălcat obligaţiile care îi revin privind libera circulaţie”. Însă reprezentanţii Comisiei au dat drepate Slovaciei.

Ungaria a intentat atunci proces ţării vecine la Curtea de Justiţie.

Pe 16 octombrie, instanţa europeană de la Luxembourg a publicat Concluziile avocatului general, Yves Bot. Acestea sunt din nou, în defavoarea Ungariei.

În argumentaţia lui Yves Bot se arată că “deşi Slovacia a greşit invocând pentru refuzul ei Directiva 2004/38 privitoare la libera circulaţie, totuşi în esenţă ar fi avut dreptate să-l împiedice pe preşedintele Ungariei să intre în ţară, câtă vreme nu a avut consimţământul ţării gazdă”.

Mai exact, vizitele şefilor de stat din cadrul Uniunii nu pot fi puse în termenii liberei circulaţii, deoarece ar ţine în primul rând de domeniul relaţiilor diplomatice.

Atât Slovacia, cât şi România, aşteaptă acum sentinţa Curţii, care s-ar putea să creeze un precedent extrem de important. Comisia Europeană a dat dreptate integral Slovaciei şi ulterior, în cursul porcesului de la Curtea de Justiţie, a decis să intervină în procedură în susţinerea Republici Slovace.

Este posibil însă, aşa cum s-a întâmplat în 2 din cele 5 cazuri asemănătoare, să nu fie pronunţată nicio hotărâre. Speţa este în orice caz complicată şi orice horărâre s-ar da, ea ar conţine o contradicţie destul de greu de soluţionat.

În primul rând, avocatul general a susţinut că “vizita unui preşedinte dintr-un stat membru în alt stat membru al UE poate fi blocată de ţara gazdă în mod legitim”. Însă această situaţie, argumentabilă juridic, vine în contradicţie evidentă cu proiectul politic al UE, care ar trebui, teoretic, să conţină, în chiar premisele sale, imposibilitatea unor tensiuni diplomatice de acest tip.

În momentul aderării noilor ţări la UE, Comisia s-a asigurat că toate condiţiile politice au fost îndeplinte şi că au fost soluţionate inclusiv vechile litigii istorice.

În esenţă, Comisia Europeanpă a apreciat că Ungaria, Slovacia şi România nu vor mai fi niciodată în situaţia unor conflicte diplomatice.

Avocatul general argumentează un fapt care, conform proiectului politic al UE, nu ar fi trebuit să aibă loc şi nu ar trebui în niciun caz să se întâmple pe viitor.
În esenţă, avocatul general consolidează ideea suveranităţii statului naţional, într-un chip care este tot mai mult pus în discuţie de ultimile evoluţii ale Uniunii Europene. Dacă Europa este pregătită de federalism aşa cum se susţine în anumite cercuri politice foarte influente, atunci Slovacia nu ar avea dreptate.

În al doilea rând, dacă instanţa europeană va da totuşi câştig de cauză Ungariei, în ciuda pledoariei avocatului general, apare riscul unor conflicte reale, consideră cei de la Deutsche Welle. Aceasta, deoarece, în realitate, vechile litigii istorice au generat ambiţii istorice în această parte a Europei. Şi se pare că încă ele nu au fost stinse de tot.

Sursa: Deutsche Welle

What Next?

Related Articles