Un vis prezidenţial devenit realitate? Vizită de lucru a preşedintelui Traian Băsescu, la Washington

Basescu Obama foto adevarul.ro

Dintr-un comunicat de presă, emis de Preşedinţia României, am aflat că “Preşedintele României, Traian Băsescu, se va afla la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii”. Aşadar, un lucru este cert: Traian Băsescu va pleca la Washington.  Cu cine se va întâlni acolo, la nivel oficial, nu se ştie încă. Deocamdată, nici pe site-ul Preşedinţiei României, nici pe cel al Casei Albe nu este menţionat faptul că Barack Obama se va întâlni cu Traian Băsescu.
Deşi, “majoritatea indiciilor premergătoare vizitei de lucru a preşedintelui Traian Băsescu la Washington conduc spre finalizarea acesteia cu o întâlnire cu omologul american, preşedintele Barack Obama”, deocamdată, pe sursele oficiale nu s-a menţionat nimic concret în acest sens.

Cât priveşte agenda vizitei preşedintelui Băsescu în SUA, aceasta se va concentra în “acorduri militare importante”, cel mai probabil fiind vorba şi despre eventuala semnare a Acordului privind scutul antirachetă , potrivit MEDIAFAX.

În urmă cu ceva vreme, mai exact pe 14 iulie, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, declara că “Acordul privind scutul antirachetă va fi semnat de şefii diplomaţiilor română şi americană. El specifica la acea dată că “se lucrează pentru stabilirea condiţiilor în care documentul să fie semnat cât mai rapid”.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a SUA, 4 iulie a.c., ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, se declara, la rândul său, “optimist în ceea ce priveşte semnarea, în acest an, a acordului privind scutul antirachetă”. Menţiona însă că acesta (Acordul n.r.) nu va fi semnat la nivel de şefi de stat.

România şi SUA au colaborat extrem de strâns în ultimii ani în ceea ce priveşte chestiuni militare. Dovadă stau implicarea României, alături de SUA, în Irak, în Afganistan dar şi în alte zone. A fost vorba despre o cooperare pe care oficialii americani au lăudat-o de fiecare dată şi pentru care au mulţumit cu fiecare ocazie.

Poziţiile Bucureştiului şi Washingtonului sunt însă diametral opuse –  cel puţin până acum – în ceea ce priveşte statutul provinciei Kosovo. SUA au fost printre primele state care au recunoscut independenţa provinciei. România refuză, în schimb, recunoaşterea independenţei. Ba mai mult decât atât, România a fost intervenientă la CIJ în favoarea Serbiei în acest dosar.

O altă problemă bilaterală despre care presa a relatat pe larg, dar care a rămas nerezolvată a constituit-o eventuala achiziţionare de avioane F-16 de la americani.

După ani de căutări, discuţii şi analize , partea americană a formulat o ofertă concretă, pe care CSAT a acceptat-o în martie, 2010. Astfel, urma să aibă loc achiziţionarea a 24 de avioane F-16 second hand Achiziţionarea avioanelor F16 second hand aprobată de CSAT costa aproximativ 1,3 miliarde dolari, primele aparate, cu o resursă de zbor estimată la încă 10-15 ani, urmând să ajungă în România în 2013. Ministerul Apărării preciza la acel moment că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt variantă Block 25, revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative.

Înţelegerea nu s-a finalizat, deoarece parlamentul a refuzat să avizeze tranzacţia iar “premierul Emil Boc a declarat că Executivul nu are bani pentru aşa ceva”. În primăvara acestui an, oficiali bulgari anunţau varianta unei negocieri între România, Bulgaria, Croaţia şi Turcia pentru un program comun de achiziţie de astfel de avioane. Informaţia nu a fost confirmată la Bucureşti, dar nici dezminţită, iar problema dotării cu avioane multirol rămâne în suspans, mai menţionează MEADIAFAX.

Nu în ultimul rând, vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington are loc pe fundalul unei relansări a subiectului presupuselor închisori CIA din Europa, găzduite inclusiv în România. Cel mai recent, la 6 septembrie, Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, anunţa, că “în numele transparenţei va face publice documente care să susţină concluzia sa potrivit căreia în România a existat, din septembrie 2003, o închisoare secretă a CIA”.

Dincolo de problema de mare actualitate a scutului antirachetă, între România şi SUA există un parteneriat strategic complex,  o cooperare aproape necondiţionată a României la operaţiuni în teatrele de război.

Sursa: comunicat de presă de la Preşedinţia României

MEDIAFAX

What Next?

Related Articles