Testamentul IPS Bartolomeu Anania a fost făcut public

IPS Bartolomeu a alcătuit un Testament în urmă cu doi ani. Bartolomeu şi-a dorit “la cârma Mitropoliei” un “urmaş vrednic şi demn, credincios Bisericii Ortodoxe, responsabil, integru, adversar al corupţiei, care “să continue şi să desăvârşească” proiectele începute de el, potrivit testamentului său redactat în urmă cu doi ani şi dat publicităţii la o zi după înmormântarea sa.

“Subsemnatul Anania Valeriu, pe numele de călugăr Bartolomeu, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, domiciliat în Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu, numărul 18, în vârstă de 88 de ani, aflându-mă în deplinătatea facultăţilor mintale, nesilit de nimeni, din voinţa mea liberă şi neviciată, dar cu sănătatea trupului din ce în ce mai şubredă şi cu sentimentul că nu mai e mult până când Domnul mă va chema acolo unde va crede El de cuviinţă, pentru cazul încetării mele din viaţă, însemnez aici câteva gânduri testamentare, spre cuvenită plinire şi fac următoarea dispoziţie testamentară”, se arată în text.

IPS Bartolomeu a lăsat majoritatea bunurilor Fundaţiei “Mitropolitul Bartolemeu”.

“Las toate drepturile mele de autor Fundaţiei «Mitropolitul Bartolomeu», pe care am înfiinţat-o, din economiile proprii, pentru a oferi burse tinerilor merituoşi, dar lipsiţi de posibilităţi materiale. Vreau ca drepturile mele de autor de pe urma Bibliei, la diortosirea căreia am lucrat 11 ani, să revină Fundaţiei «Mitropolitul Bartolomeu». Doresc ca Fundaţia «Mitropolitul Bartolomeu», al cărei fondator sunt, să îmi ducă mai departe memoria, să nu fie niciodată desfiinţată, să nu-i fie schimbat scopul principal pentru care a fost înfiinţată, iar banii şi întregul ei patrimoniu să nu poată fi folosit în alte scopuri de către nimeni”, se mai arată în testament.

În Testament sunt enumerate câteva dintre proiectele care ar trebui continuate de cel care îi va urma: pictarea catedralei în tehnica mozaic, Radio Renaşterea, Revista Tabor, Fundaţia “Mitropolitul Bartolomeu”, Policlinica “Sfântul Pantelimon”, continuarea lucrărilor la mozaicurile din Biserica “Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, sub coordonarea pictorului şi teologului italian Marko Ivan Rupnik, canonizarea şi cultul Sfântului Pahomie de la Gledin, canonizarea şi cultul Sfinţilor Martiri Năsăudeni şi Grădiniţa “Sfântul Stelian”.

IPS Bartolomeu menţiona că dorea să fie înmormântat “în groapă de pământ reavăn” şi că nu voia să i se acorde distincţii post mortem, de niciun fel.

Sursa: MEDIAFAX

What Next?

Related Articles