Siria: Viitorul misiunii observatorilor ONU în dezbaterea CS al ONU. Arsenalul chimic sirian produce îngrijorări

Siria

Pe fondul continuării represiunilor din Siria, Consiliul de Securitate al ONU va dezbate viitorul misiunii observatorilor săi din Siria suspendată din cauza intensificării violenţelor.

Luni 19 iulie, 94 de persoane, între care 63 de civili, au fost ucişi în bombardamentele conduse de trupele regimului Assad împotriva bastioanelor rebele, în special Homs şi Duma în apropiere de Damasc, precum şi în luptele dintre soldaţi şi insurgenţi, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH).

În condiţiile în care planul de pace al emisarului internaţional Kofi Annan, care prevede o încetare a focului şi un dialog politic, se află în impas, Consiliul de Securitate al ONU urmează să discute marţi despre acest plan şi despre viitorul misiunii sale de observare în Siria.

Generalul Robert Mood, şeful Misiunii ONU (Misnus), va prezenta un raport în faţa Consiliului la ora 20:00 GMT privind decizia sa de sâmbătă de a suspenda activităţile acestei misiuni din cauza ‘intensificării violenţelor’ care au făcut peste 3.300 de morţi de la desfăşurarea sa în Siria la mijlocul lunii aprilie.

Mandatul de 90 de zile al Misnus se întinde până la 20 iulie, însă mai multe ţări occidentale au afirmat că ar putea fi întrerupt înainte de data prevăzută dacă violenţele continuă.

Statele occidentale îl consideră pe preşedintele Bashar al-Assad, căruia i-au cerut să renunţe la putere, unicul responsabil pentru deteriorarea situaţiei în Siria, în timp ce China şi Rusia, aliaţi ai regimului Assad, îi acuză pe rebeli.

Pe de altă parte, depozitele de arme chimice ale Siriei reprezintă o nouă sursă de îngrijorare atât pentru statele vecine cât şi pentru guvernele occidentale.

Mai multe informaţii vehiculate în Statele Unite insistă pe pregătirea securizării acestor depozite în cazul căderii regimului, unul dintre aspectele problemei fiind capacitatea şi scopul programului sirian de arme chimice.

Leonard Spector, director executiv în cadrul Centrului pentru studii de neproliferare James Martin din Washington, notează că “Siria are unul dintre cele mai mari arsenaluri de arme chimice, inclusiv agenţi tradiţionali, cum ar fi gazul muştar, sau agenţi moderni care afectează sistemul nervos, printre care gazul sarin sau VX. Siria este suspectată că ar avea numeroase depozite de arme chimice, unele în zonele afectate de conflict, precum Hama sau Homs. Bazele ar fi păzite de trupe de elită, dar nu se poate anticipa dacă acestea vor rămâne la posturi în cazul căderii regimului Assad”, precizează acesta.

Spre deosebire de Libia, care a semnat Convenţia pentru arme chimice şi urma să dezafecteze aceste stocuri la momentul căderii regimului lui Muammar Kadhafi, Siria nu a semnat acest act şi nu şi-a declarat niciodată oficial aceste depozite.

Potrivit unui raport al CIA, Siria dispune şi de logistica necesară utilizării acestui arsenal, “diverse platforme pentru lansarea armelor chimice, obuze de artilerie şi rachete balistice”. Acestea ar putea fi folosite de Assad pentru a-şi obliga detractorii să renunţe la luptă sau unele depozite ar putea ajunge în mâinile insurgenţilor care le-ar putea folosi în mod similar.

Scenariul cel mai grav prevede însă pierderea controlului asupra acestui arsenal, care ar putea ajunge apoi pe mâna mişcării Hezbollah din sudul Libanului sau a reţelei Al Qaeda.

Potrivit lui Leonard Spector, “cel mai drezirabil scenariu ar fi determinarea actualilor paznici ai arsenalului să rămână la posturi în cazul oricărui transfer de putere şi plasarea lor sub supravegherea unui contingent internaţional care să monitorizeze securitatea armelor, până la elaborarea unui plan de dezafectare a lor în viitor”.

sursa: BBC, AGERPRES, MEDIAFAX

What Next?

Related Articles