Referendum pentru înfiintarea unui Parlament unicameral

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat joi avizul preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru organizarea unui referendum, în ziua alegerilor prezidenţiale, prin care românii să fie consultaţi cu privire la înfiinţarea unui Parlament unicameral, cu maximum 300 de membrii.

Şeful statului a declarat joi, la Palatul Cotroceni, că este necesară continuarea reformării statului, un element esenţial fiind reducerea cheltuielilor de funcţionare a acestuia.

Scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu privind organizarea referendumului pentru organizarea unui Parlament unicameral a ajuns la conducerile Camerei şi a Senatului. Potrivit procedurilor, scrisoarea urmează să fie discutată într-o şedinţă a Birourilor Permanente reunite.

În articolul 90 din Constituţie se arată că “preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.

Articolul 11 din Legea referendumului precizează că “problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de preşedintele României, prin decret”.

Acelaşi act normativ stipulează că “punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedintele României urmează să fie exprimat printr-o hotărâre adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Din păcate argumentele propuse de preşedinte nu ţin de eficientizarea activităţii parlamentului ci de crearea unei imagini de reformist anterior alegerilor prezidenţiale. În plus suprapunerea datelor alagerilor prezidenţiale şi a referendumului poate conduce la crearea de confuzii în rândul electoratului. Reducerea cheltuielilor cu funcţionarea parlamentului este de 9 milioane euro anual (cam cât umflarea devizului unei lucrări de amploare – viaductul de la Suplacul de Barcău de pe autostrada Transilvania, centura Clujului, stadionul “Lia Manoliu”). Problema care se pune e legată de atribuţiile camerelor, eficienţa emiterii de legi de către Parlament. Până la urmă pot fi 300 de parlamentari tot într-un parlament bicameral care ar putea anula tendinţele de autoritarism evidente la orice lider politic.

 

De altfel in Raportul Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional, prezentat în luna ianuarie 2009, se menţiona: “În oglindă, se pot imagina câteva argumente relevante în vederea respingerii soluţiei unicamerale. Morfologic şi intelectual, acestea sunt motivaţiile în numele cărora este justificată menţinerea bicameralismului: monocameralismul poate fi punctul de plecare al unei tendinţe de tiranie a majorităţilor politice; o singură cameră poate fi inadecvată în cazul în care intenţia este de a reprezenta, nuanţat, minorităţi politice sau grupuri regionale; unicameralismul nu garantează posibilitatea evitării blocajelor de natură constituţională; o a doua lectură în camera superioară poate fi salutară, după cum departajarea atribuţiilor între cele două camere poate fi utilă”.

sursa: AGERPRES

What Next?

Related Articles