Programul de Guvernare pentru perioada 2009 – 2012

În cursul zilei de marţi 16 decembrie, Coaliţia de guvernare PSD+PC – PD-L, a dat publicităţii programul de guvernare – forma intermediară – pentru perioada 2009 – 2012.

Programul va suferii modificări minore în cursul zilei de joi 18 decembrie.


Capitolele acestuia:


CAPITOLUL 1: Contextul economic şi financiar intern şi internaţional

Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală.
Efectele crizei financiare sunt resimţite puternic în statele europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri semnificative ale ritmului de creştere economică sau chiar cu recesiune economică.
Principalele efecte ale crizei financiare şi economice cu care se confruntă în prezent România sunt:
• reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţării interne şi externe;
• înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi economici precum şi pentru sectorul public;
• creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare;
• scăderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, precum şi asupra profitabilităţii companiilor;
• scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii, mobilă, textile, etc.);
• scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii;
• încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.
Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic şi asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008.
Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaţii negative asupra echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent, care se menţine la valori ridicate în jur de 13% din PIB.
Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). În perioada de creştere economică ridicată, politica bugetară de tip expansionist a fost şi este neadecvată.
Construcţia bugetară precum şi execuţia aferentă anului 2008 au încurajat creşterea nejustificată a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile.
Capacitatea administrativă redusă a condus la un nivel scăzut de absorbţie a fondurilor structurale.
Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de Convergenţă.
Situaţia actuală internă şi internaţională rămâne, în continuare, una dificilă şi impune constrângeri mari de ordin bugetar. La acestea se adaugă dificultăţile legate de necesitatea ajustării deficitului bugetar şi a celui de cont curent la valori care să facă posibilă finanţarea acestora.
În acest context, noul guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de ajustare, corelate cu politica monetară, care să asigure o creştere economică sustenabilă, menţinerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai.


CAPITOLUL 2: Măsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei şi grupurilor vulnerabile

Măsurile pe termen scurt propuse în programul de guvernare au în vedere următoarele obiective:
• Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare şi menţinerea stabilităţii financiare.
• Preîntâmpinarea transformării crizei financiare într-o criză economică prelungită (recesiune economică).
• Protejarea intereselor economice ale populaţiei (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă), precum şi asigurarea securităţii sociale.
• Menţinerea atractivităţii investiţionale a României în condiţiile crizei, precum şi valorificarea oportunităţilor specifice contextului actual.
• Asigurarea condiţiilor favorabile continuării procesului de convergenţă economică şi de păstrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
• Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel naţional cu strategia anticriză a Comisiei Europene.

Principalele masuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei şi grupurilor vulnerabile sunt:
• Stabilirea unei platforme comune de soluţii şi planuri de acţiune la nivelul Guvernului, BNR, Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), reprezentanţilor organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare precum şi pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental.
• Menţinerea cotei de impozitare de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.
• Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe anul 2009, a sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii realizate din fonduri europene nerambursabile, precum a cofinanţării programelor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
• Ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuării deficitului Bugetului General Consolidat până la maxim 2,5% din PIB pentru anul 2009 (faţă de peste 3,5% PIB în 2008).
• Reducerea numărului de taxe şi impozite.
• Restructurarea cheltuielilor publice, în sensul diminuării cheltuielilor curente de administrare şi orientarea fondurilor astfel rezultate către investiţii şi protecţie socială.
• Creşterea finanţării de la bugetul de stat a reabilitării termice a locuinţelor şi clădirilor administraţiei publice centrale şi locale.
• Majorarea finanţării de la bugetul de stat, a proiectelor de infrastructură rurală şi drumuri judeţene şi locuinţe sociale.
• Majorarea subvenţiilor în agricultură şi acordarea acestora înaintea începerii lucrărilor agricole de primăvară:
o plata subvenţiilor europene restante pentru anul 2008, până la 31 martie 2009;
o reducerea accizei la motorină la 21 euro/tonă;
o subvenţionarea seminţei certificate şi a îngrăşămintelor complexe;
o subvenţionarea cu 30% a creditelor agricole pentru producţie.
• Modificarea coşului de preţ la energia electrică şi gaze naturale în vederea diminuării facturii la populaţie.
• Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia termică în concordanţă cu consumurile specifice reale.
• Asigurarea capitalizării Eximbank, în vederea activizării şi extinderii instrumentelor de sprijin al producţiei pentru export şi al exportului.
• Majorarea capitalului CEC Bank în scopul finanţării proiectelor IMM-urilor.
• Capitalizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
• Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat în vederea stimulării activităţilor de producţie şi inovare a IMM-urilor.
• Simplificarea procedurilor necesare înregistrării firmelor la intrarea pe piaţă şi reglementarea de urgenţă a procedurii de aprobare tacită.
• Reducerea taxelor pentru înregistrarea de mărci şi brevete pentru invenţii.
• Stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, la valoarea de 600 RON, începând cu 1 ianuarie 2009.
• Creşterea punctului de pensie, începând cu 1 ianuarie 2009, la 45% din salariul mediu brut prognozat pe economie.
• Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să completeze pensia până la 350 lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat, începând cu 1 iulie 2009.
• Dublarea alocaţiilor pentru copii începând cu 1 iulie 2009.


CAPITOLUL 3: Angajamentul pentru buna guvernare a României

Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt:
1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul crizei economice globale.
2. Protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural.
3. Protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de impozitare existente de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici precum şi reducerea numărului de taxe şi impozite.
5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public şi trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.
6. Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii.
7. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie.
8. Descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor, pe principii europene, în scopul creşterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiarităţii.
9. Asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil.
10. Sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii.
11. Realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea.
12. Realizarea Programului Naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri.
13. Dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice prin reformarea structurilor administrative şi reducerea birocraţiei.
14. Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România, îndeosebi a celei rutiere şi feroviare, inclusiv pentru oraşele mici şi mediul rural.
15. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
16. Reforma în domeniul educaţiei, având la bază ridicarea nivelului de performanţă a sistemului educaţional şi asigurarea unor venituri decente pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui sistem, în conformitate cu prevederile Pactului pentru Educaţie.
17. Reforma în domeniul sanitar, având la bază necesitatea asigurării calităţii serviciilor pentru toţi beneficiarii sistemului de asigurări de sănătate din România.
18. Creşterea alocaţiilor de stat pentru copii.
19. Dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate.
20. Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti.
21. Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională.
22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor plătite de la bugetul statului.
23. Creşterea eficienţei activităţii parlamentare şi consolidarea credibilităţii acestei instituţii fundamentale a democraţiei.
24. Continuarea reformei sistemului electoral.
25. Consolidarea rolului şi statutului României în UE ca stat activ şi implicat, capabil să îşi promoveze interesele în strânsă cooperare cu partenerii săi europeni, ca al şaptelea stat în UE, ca număr al populaţiei.


CAPITOLUL 4: Principiile de guvernare

Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii:
1. Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare.
2. Principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale.
3. Principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă.
4. Principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei.
5. Principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.
6. Principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.
7. Principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social.
8. Principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă.
9. Principiul integrităţii actului de guvernare.
10. Principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de UE.


CAPITOLUL 5: Educaţie

Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile.
Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale programului de guvernare.
Economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de cele patru instrumente cognitive care alcătuiesc tradiţional alfabetizarea de bază (abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura şi civilizaţia tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.
Şcoala trebuie construiască şi să consolideze un set de valori stabile şi coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate socială) şi conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos. Guvernarea va respecta Pactul Naţional Pentru Educaţie şi va aplica strategia „Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii” elaborată în baza pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.

Obiective de guvernare
1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant.
2. Asigurarea a 6% din PIB pentru educaţie.
3. Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat.
4. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării.
5. Transformarea educaţiei timpurii în bun public.
6. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor.
7. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe.
8. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate.
9. Realizarea unui sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ precum şi garantarea egalităţii de şanse la accesul la educaţie.

Direcţii de acţiune

Educaţia timpurie
• Declararea, prin lege, a educaţiei timpurii ca bun public şi finanţarea de către stat a cheltuielilor cu educaţia timpurie.
• Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii şi Familiei, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie.
• Elaborarea şi monitorizarea curriculumului şi a standardelor de calitate pentru educaţia timpurie.
• Formarea iniţială şi continuă a personalului dedicat educaţiei timpurii.
• Cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 3-5 ani.
• Încurajarea şi susţinerea iniţiativelor locale şi acelor private pentru construirea de creşe, eficientizarea legii tichetelor de creşă.
• Introducerea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu.

Învăţământul preuniversitar
• Legiferarea unei noi structuri a sistemului de învăţământ.
• Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi.
• Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii: realizarea unei descentralizări financiare echilibrate şi descentralizarea deciziilor referitoare la resursele umane şi conducerea şcolilor.
• Eliminarea abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu.
• Cel puţin 85% dintre tineri să fie absolvenţi de studii liceale.
• Creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniile ştiinţelor exacte şi al tehnologiei.
• Generalizarea învăţării informatizate.
• Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în învăţământul special sau de masă.
• Sporirea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor.
• În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere:
o accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ;
o asigurarea cu manuale şcolare;
o asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne.
• Susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţă.
• Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală”.
• Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică.
• Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul ei.
• Asigurarea educaţiei complementare (educaţie pentru sănătate şi alimentaţie sănătoasă, cultură, cultură civică, antreprenorială şi tehnologică, prin sport etc.).

Învăţământul superior
Sistemul de învăţământ superior va asigura:
• Pregătirea de specialişti cu creativitate şi capacitate de inovare.
• Producerea de cunoaştere relevantă internaţional prin cercetare ştiinţifică.
• Realizarea de creaţie culturală.
• Transmiterea de cunoaştere.
• Formarea de specialişti în domenii relevante pentru societate.
• Deschiderea spre comunitate şi participarea cu expertiză la stabilirea direcţiilor de dezvoltare naţională.
• Asumarea responsabilităţii sociale derivate din autonomia academică.
• Promovarea excelenţei personale şi instituţionale pe bază de criterii valorice validate internaţional.
• Încurajarea repatrierii elitelor universitare româneşti.
Prin:
• Evaluarea externă a tuturor instituţiilor de învăţământ superior, publice şi private.
• Diferenţierea prin legislaţie a universităţilor, în universităţi de educaţie, de educaţie şi cercetare şi preponderent de cercetare.
• Întărirea autonomiei universitare în vederea creşterii calităţii învăţământului superior.
• Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor.
• Funcţionarea efectivă a unui Cod deontologic la nivelul fiecărei universităţi.
• Evaluarea, ierarhizarea şi finanţarea multianuală a programelor de studii.
• Susţinerea învăţământului de ştiinţe exacte şi tehnic în conformitate cu directivele europene.
• Promovarea excelenţei instituţionale prin programe de finanţare competiţională;
• Implicarea universităţilor în educaţia permanentă pentru cuprinderea a 10% din populaţia activă.
• Promovarea parteneriatului cu studenţii.
• Dezvoltarea şi diversificarea programelor de burse.
• Asigurarea mobilităţii studenţilor la nivel naţional şi internaţional.
• Asigurarea funcţionării sistemului de credite pentru finanţarea studiilor.
• Internaţionalizarea învăţământului superior din România.

Resurse Umane
• Modernizarea formării iniţiale, susţinerea formării continue a cadrelor didactice şi stabilirea de criterii relevante de evaluare a calităţii cadrelor didactice.
• Repoziţionarea socială justă a cadrelor didactice prin:
o salarizarea corespunzătoare;
o susţinerea parteneriatelor şcoală – comunitate locală cu implicarea cadrelor didactice în susţinerea problemelor comunităţilor;
o introducerea unor trepte profesionale de excelenţă acordate pe baza performanţelor obţinute.
• Formarea iniţială şi continuă a managerilor din sistemul de învăţământ.
• Profesionalizarea şi depolitizarea carierei manageriale în educaţie.

Infrastructură
• Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară şi continuă.
• Reabilitarea şcolilor astfel încât toate unităţile de învăţământ să poată obţine autorizare sanitară până la începerea anului şcolar 2010/2011.
• Construirea de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani.
• Construcţia de săli de sport noi.
• Reorganizarea reţelei şcolare şi asigurarea transportului şcolar.
• Descentralizarea administrativă coerentă prin stabilirea clară a obiectivelor, responsabilităţilor şi resurselor.
• Construcţia de cămine noi pentru circa 10.000 de studenţi.
• Dotarea spaţiilor şi laboratoarelor din învăţământul superior.


CAPITOLUL 6: Sănătate
Obiective de guvernare
1. Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană.
2. Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minim 8 ani.
3. Creşterea graduală a resurselor alocate din PIB pentru sănătate, în cicluri bugetare multianuale, astfel încât până în 2012 să se ajungă la 6 % din PIB.
4. Oferirea şi garantarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate.
5. Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.
6. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural.
7. Creşterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar.
8. Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă garantat de către stat.
9. Asigurarea transparenţei totale în cheltuirea banilor publici.

Direcţii de acţiune
• Elaborarea unui cadru legislativ şi instituţional care să permită dezvoltarea sistemului sanitar românesc în interconectare la sistemul european.
• Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare al administraţiei locale în managementul spitalicesc.
• Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică.
• Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maxim opt ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.
• Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul sanitar şi dezvoltarea parteneriatelor public-private.
• Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă în dezvoltarea de programe pentru educaţie sanitară şi a unui stil de viaţă sănătos.
• Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţă de la medicina primară până la nivel spitalicesc.
• Înfiinţarea de centre multifuncţionale în special în mediul rural.
• Informatizarea sistemului sanitar.
• Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile.
• Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale.
• Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical.

Susţinerea asistenţei medicale primare
• Dezvoltarea medicinii de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică.
• Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic şi tratament, astfel încât după 4 ani să existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţară.
• Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare.
• Implicarea medicului de familie în asistenţa medicală comunitară.

Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
• Modernizarea ambulatoriilor de specialitate prin creşterea alocării fondurilor.
• Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate.

Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti
• Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană.
• Îmbunătăţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate a serviciilor.
• Îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu.
• Dezvoltarea şi extinderea externalizării serviciilor non-clinice prin parteneriate public-private.
• Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat.
• Demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât să existe “un standard de spital” care să asigure reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii.

Dezvoltarea sistemului de urgenţă prespitalicesc
• Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toată suprafaţa ţării.
• Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval.
• Introducerea sistemului de ambulanţă comunitară pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autorităţile locale.

Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului
• Garantarea susţinerii financiare de către stat a Programelor Naţionale de Sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă etc.).
• Garantarea accesibilităţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului.
• Compensarea în proporţie de minimum 90% din preţul de referinţă a medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici.
• Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze.
• Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate.
• Stabilirea transparentă a preţurilor şi a criteriilor de compensare funcţie de eficacitate şi eficienţă.

Asistenţa sanitară în satul românesc
• Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţă şi de finalitatea actului medical.
• Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţă medicală.
• Decontarea cu prioritate a reţetelor eliberate în farmaciile (puncte farmaceutice) deschise în mediul rural de către Casele de Asigurări de Sănătate.
• Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicală de bază.
• Introducerea în programul de educaţie pentru sănătate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentară.
• Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unităţi mobile repartizate geografic.

Dezvoltarea sănătăţii publice
• Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.
• Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc.
• Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială.
• Corelarea acţiunilor din România cu Programul Comunitar în domeniul sănătăţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeană.
• Asigurarea unei reţele de asistenţă medicală pentru studenţi şi elevi (cabinete medicale în şcoli şi universităţi).
• Stimularea creşterii calităţii sistemului de asistenţă medico-sanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi şi a asistenţilor comunitari.

Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat
• Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private.
• Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizărilor şi a managementului privat în sistemul public.
• Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar.


CAPITOLUL 7: Piaţa muncii
Obiective de guvernare
1. Echilibrarea pieţei muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţă de muncă.
2. Creşterea gradului de flexibilizare a pieţei muncii.
3. Îmbunătăţirea accesului pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieţei muncii incluzive şi îmbătrânirea activă.
4. Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială.

Direcţii de acţiune
• Echilibrarea pieţei muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţă de muncă.
• Creşterea gradului de ocupare de la circa 59%, în prezent, la minimum 65%, în anul 2012.
• Creşterea participării la formarea profesională continuă de la 2% la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale.
• Creşterea salariului minim brut pe economie astfel încât să atingă 50% din salariul mediu brut pe economie până la sfârşitul anului 2012; ţintirea unui salariu minim brut de 500 EURO la data intrării României în zona EURO.
• Creşterea salariului mediu brut nominal pe economie în perioada 2009-2012 cu aproximativ 60%.
• Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară.
• Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională.
• Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrătorilor, concomitent cu măsuri de securizare a locurilor de muncă.
• Sprijinirea dialogului angajator – angajat în flexibilizarea programului de lucru, în facilitarea mobilităţii ocupaţionale, profesionale şi geografice.
• Reorganizarea Agenţiilor Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională astfel încât acestea să fie prezente şi în mediul rural.
• Restructurarea centrelor de formare profesională a serviciului public şi punerea lor în sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesională.
• Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă.
• Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile.
• Stimularea rămânerii pe piaţa muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, precum şi atragerea în activitate a persoanelor pensionate apte de muncă.
• Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a măsurilor instituţionale care vizează reducerea muncii la negru.
• Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilităţii în actul de control al raporturilor de muncă precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.


CAPITOLUL 8: Asigurări sociale
Obiective de guvernare
1. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii în condiţiile menţinerii valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie.
2. Eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii.
3. Introducerea pensiei sociale minime garantate.
4. Stimularea economisirii prin pensiile facultative administrate privat.

Direcţii de acţiune
• Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii în condiţiile menţinerii unei valori a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie.
• Introducerea pensiei sociale minime garantate.
• Stimularea economisirii prin pensiile facultative administrate privat.
• Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii 218/2008, începând cu 1.10.2009.
• Aplicarea prevederilor noii legislaţii privind sistemul public de pensii pentru agricultori.
• Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat.
• Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor în regim ocupaţional, pe structuri profesionale.
• Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă.
• Retragerea guvernului din Consiliul Economic şi Social şi revizuirea legislaţiei privind modul de organizare şi funcţionare a acestei instituţii.
• Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinaţionale.


CAPITOLUL 9: Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse
Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie.
2. Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate.
3. Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare.
4. Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor de orice natură.

Direcţii de acţiune
Familie
• Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie.
• Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională.
• Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi asigurării resurselor financiare necesare.
• Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate.
• Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali.
• Îmbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat.
• Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât familiilor, cât şi persoanelor fizice.
Protecţia copilului
• Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 RON.
• Creşterea numărului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile.
• Acordarea de gratuităţi în accesul la educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome.
• Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu.
• Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului.
• Reducerea numărului de copii aflaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinirea familiei extinse ca alternativă.
Egalitatea de şanse
• Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare.
• Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică.
• Diminuarea discriminărilor etnice.
• Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale.
• Crearea şi organizarea sistemului asigurărilor de dependenţă pentru persoanele vârstnice.
• Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice.
• Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente.
• Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare.
• Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă.
• Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice.
• Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la accesul în imobile.
• Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea strategiei Guvernului în materie.
• Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin introducerea unei reprezentări minimale a femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale guvernului, începând cu următorul ciclu electoral (2012).
• Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura condiţii corespunzătoare în vederea adaptării la schimbările imediate şi viitoare de pe piaţa muncii.
• Susţinerea participării active a societăţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului.


CAPITOLUL 10: Tineret şi sport
Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale în segmentul acţiunilor de şi pentru tineret, precum şi în domeniul sportului.
2. Construcţia unui sistem de securitate socială activă pentru tineri.
3. Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncă tinere.
4. Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive.
5. Valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv. România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi în plan financiar.
6. Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli.
7. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţă.

Direcţii de acţiune
Tineret
• Elaborarea programului pentru asigurarea unei prime case pentru tineri, în care vor fi implicate autorităţile publice pentru rezolvarea problemei locative a tinerilor.
• Construirea de locuinţe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul ţării, acordate iniţial în regim de închiriere.
• Acordarea de facilităţi pentru tinerii care doresc să îşi achiziţioneze o locuinţă;
• Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern, cu Legislaţia şi Directivele Uniunii Europene în materie de Tineret şi Sport.
• Înfiinţarea a opt Centre pentru Tineret în cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare pe domeniul tineret.
• Acordarea de facilităţi economice şi fiscale pentru companiile care angajează tineri.
• Stimularea tinerilor din mediu rural şi din familii cu posibilităţi reduse.
• Stabilirea de parteneriate strategice împreună cu Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu unităţile de învăţământ mediu şi superior.
• Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii în vederea transformării Centrelor Regionale de Formare Profesională a Adulţilor (CRFPA) în centre judeţene cu acelaşi specific (CJFPA), cu o mai mare orientare către formarea persoanelor tinere.
• Crearea bazei de date la nivel naţional cu locurile de muncă disponibile din România.
• Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-privat.
Sport
• Elaborarea Strategiei Naţionale şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie.
• Implicarea şi cointeresarea autorităţilor Administraţiei Publice Locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean.
• Inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local.
• Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive.
• Organizarea de întreceri sportive, susţinute şi co-finanţate de Guvernul României, precum şi acces gratuit în bazele sportive publice pentru tinerii proveniţi din familii cu venituri reduse.
• Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină.
• Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.
• Introducerea unui număr de minim 3 ore de sport pe săptămână în programa şcolară şi garantarea accesului tuturor copiilor apţi pentru acest gen de activitate la orele de educaţie fizică, în conformitate cu normele UE.
• Asigurarea unei traiectorii de tip ”dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate.
• Construirea de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional.
• Dezvoltarea sportului prin coordonarea activităţilor de management sportiv, marketing sportiv, cercetare şi a facilităţilor fiscale prin intermediul unei instituţii specializate.
• Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.


CAPITOLUL 11: Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile
Obiective de guvernare
1. Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact asupra capacităţii firmelor din România de a concura pe piaţa internă unică şi pe pieţele extra-comunitare.
2. Accelerarea reformelor pro-competitive, simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a poverii fiscale.
3. Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii să devină competitive, conform cu regulile pieţei interne unice şi fără a distorsiona condiţiile concurenţiale loiale.
4. Promovarea unui mediu concurenţial corect, prevenirea şi limitarea extinderii practicilor anticoncurenţiale.

Direcţii de acţiune
• Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care să permită planificarea activităţilor agenţilor economici.
• Completarea legislaţiei cu noi scheme privind acordarea ajutorului de stat.
• Reducerea semnificativă a birocraţiei şi parafiscalităţii, eliminarea barierelor administrative.
• Susţinerea financiară de către stat a “polilor de competitivitate”.
• Dezvoltarea capacităţii competitive a sectorului IMM-urilor şi încurajarea capitalului autohton.
• Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare prin programe cu sprijin financiar extern şi/sau de la bugetul de stat.
• Elaborarea şi finanţarea unui program naţional destinat stimulării spiritului întreprinzător, al implementării de noi tehnologii, al noutăţii ca sursă majoră de dezvoltare economică.
• Îmbunătăţirea accesului la proprietatea intelectuală în vederea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi stimularea transferului gratuit al rezultatelor cercetării din programele naţionale către IMM.
• Elaborarea şi finanţarea unui program naţional de susţinere a micilor meşteşugari în promovarea produselor şi conservarea tradiţiilor autohtone.
• Stimularea exporturilor de produse cu grad înalt de prelucrare şi a accesului IMM-urilor pe pieţele externe.
• Îmbunătăţirea modalităţilor de efectuare şi corelare a activităţilor de inspecţie şi control economic prin evitarea paralelismelor şi crearea actului unic de control.
• Sprijinirea creării de departamente specializate în cadrul universităţilor publice în domeniul concurenţei, promovarea formării profesionale continue şi sprijinirea sectorului neguvernamental specializat în promovarea culturii concurenţiale în mediul de afaceri.
• Crearea unui organism public specializat, bazat pe parteneriat public-privat, cu obiectivul monitorizării dinamicii competitivităţii, a efectelor politicilor publice orizontale pro-competitive şi a fondurilor europene alocate pentru promovarea competitivităţii.
• Consolidarea pieţei de capital ca mediu de dezvoltare a iniţiativei antreprenoriale şi a economisirii.
• Scăderea costurilor de operare pe piaţa de capital prin eficientizarea Consiliului Naţional de Valori Mobiliare.
• Creşterea protecţiei acţionarilor minoritari prin iniţiative legislative care să clarifice procedurile de delistare şi obligaţiile acţionarilor majoritari care le iniţiază.
• Dezvoltarea culturii pieţei de capital pentru a dubla numărul de investitori activi până în 2012.
• Garantarea integrităţii în relaţia cu toţi participanţii la piaţă, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supraveghează sau operează în piaţa de capital.


CAPITOLUL 12: Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea
Obiective de guvernare
1. Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţă.
2. Sporirea numărului de cercetători cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional.
3. Creşterea atractivităţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetători.
4. Încurajarea parteneriatelor şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti.
5. Organizarea sistemului de cercetare – dezvoltare – inovare în mod funcţional, echitabil, flexibil şi unitar, cu competenţe şi subordonări clare, fără suprapuneri instituţionale în serviciul cercetătorului.
6. Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social.
7. Întărirea capacităţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private.
8. Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului larg.

Direcţii de acţiune
• Finanţarea cercetării prin bugetul de stat până la un nivel de 1% din PIB în 2012.
• Alocarea resurselor competitive exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute.
• Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive.
• Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de performanţă profesională.
• Debirocratizarea sistemului de cercetare-dezvoltare printr-o legislaţie financiară adecvată.
• Se va trece de la principiul rambursării proiectelor de cercetare la principiul finanţării multianuale a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene.
• Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază de competiţie, inclusiv punerea în practică a principiului „finanţarea urmează cercetătorul”.
• Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare.
• Crearea unui institut de cercetare nou, la cele mai înalte standarde mondiale, care să reunească elita cercetării din România.
• Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă durată privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv pe canale media.


CAPITOLUL 13: Infrastructura de transport
Obiective
1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.
2. Asigurarea coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea pactului naţional “Autostrăzile României”.
3. Reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulaţie.
4. Mărirea perioadei de garanţie la lucrările realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport.
5. Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, până în anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
7. Asigurarea legăturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8. Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor în frontieră.
9. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată pentru creşterea gradului de confort oferit publicului călător.
10. Asigurarea transportului port-auto pe calea ferată pentru distanţe lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Direcţii de acţiune
Transport rutier
• Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea „Companiei Naţionale de Autostrăzi” şi a „Companiei Naţionale de Drumuri”.
• Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul „cel mai mic preţ câştiga”, care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului.
• Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
• Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii.
• Instituirea unui mod de colectare echitabil a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti”.
• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.
Autostrăzi
• Realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi.
• Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014.
• Finalizarea tronsonului de autostrada Bucureşti – Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic – Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi a porţiunii de sud până în anul 2014.
• Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni – A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud.
• Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti – Buzău – Focşani (108 km), parte a coridorului IX pan european şi la autostrada Focşani – Saboani (140 km).
• Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş – Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti – Alexandria – Craiova (170 km).
• Începerea lucrărilor la autostrada Lugoj – Caransebeş – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
• Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani – Albiţa.
Drumuri Naţionale
• Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
• Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
o cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi;
o cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacău, Târgu Mureş, Reghin;
o cu finanţare JBIC:Centura Timişoara;
o cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Sibiu – (lucrările rămase), Deva şi Orăştie (la standard de autostradă), Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
o cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria – Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăileşti.
• Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
• Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele -Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
• Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Transporturilor cu Consiliile Judeţene.
• Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră.
• Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNA, CND, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreună cu Poliţia Rutieră.
• Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
• Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot.
Transport feroviar
• Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti – Constanţa, şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina – Braşov, porţiuni din coridorul IV pan European.
• Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici – Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte.
• Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorul IX pan-european, până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu – Bucureşti – Suceava – Vadu Siret).
• Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj – Oradea şi a magistralei Iaşi – Tecuci.
• Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea – Vâlcele şi Bucureşti – Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii.
• Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plata pe tren existentă în prezent.
• Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfa – vagoane calatori.
• Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
• Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public privat.
• Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat.
• Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviara pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h).
• Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
• Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip “Săgeata Albastră” cu încă 50 de unităţi.
• Utilizarea liniei de cale ferată periferice existente în jurul Bucureştiului pentru transport periurban şi legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni.
• Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene.
• Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai – Laromet (3,1 km – 2 staţii).
• Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea – Drumul Taberei – Eroilor -Universitate – Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea – Eroilor până în 2012.
• Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizare parcului de vagoane metrou.
• Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
• Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul Bucureştiului pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin vama Giurgiu.
Transport naval
• Construirea unui pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanţa.
• Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi – Brăila.
• Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari.
• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
• Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES).
• Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanta Sud Agigea.
• Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina”.
• Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanta Sud – Agigea.
• Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.
• Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficientei liniei de feribot Constanţa Poti/Batumi.
Transport aerian
• Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara – Arad).
• Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an.
• Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).
• Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi-Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
• Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării.
• Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria.
• Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.


CAPITOLUL 14: Societatea Informaţională
Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un procent de 20%.
2. Creşterea la 45% a procentului locuinţelor cu acces la Internet.
3. Creşterea la 60% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului.
4. Extinderea la numărului de localităţi rurale care au acces la reţele de comunicaţii de bandă largă.
5. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
6. Redefinirea, implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare ale Serviciului Universal de acces la mijloacele de comunicare şi informare.

Direcţii de acţiune
• Crearea unui cadrul instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societăţii informaţionale.
• Înfiinţarea Ministerului pentru Societatea Informaţionala, cu rol coordonator şi integrator în dezvoltarea acestui tip de societate în România.
• Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementărilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţări ce urmează calea integrării europene.
• Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor.
• Cooperarea cu alte autorităţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde.
• Susţinerea neutralităţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi încurajarea dezvoltării Internetului de bandă largă ca principal suport de transmisie şi convergenţă.
• Realizarea unei platforme informaţionale naţionale care să pună într-o corespondenţă dinamică şi directă informaţiile referitoare la cetăţenii, firme şi proprietăţi imobiliare.
• Continuarea şi extinderea proiectului „Economia bazată pe cunoaştere”, finanţat de Banca Mondială prin creşterea numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă largă.
• Dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se va asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora.
• Construirea unor “Oraşe ale Societăţii Informaţionale”, ca modele pilot pentru testarea utilizării TIC în toate activităţile economice, sociale şi culturale ale comunităţii prin organizarea unei competiţii naţionale în vederea obţinerii de fonduri (naţionale, europene, locale şi private).
• Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru cetăţenii României.
• Realizarea unei platforme naţionale pentru informare şi acţiune, în caz de dezastre, care să asigure intervenţia rapidă şi specializată a autorităţilor.
• Susţinerea dezvoltării infrastructurii TIC în învăţământul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România.
• Susţinerea dezvoltării şi utilizării de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învăţământ în cadrul procesului de educaţie publică.
• Asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României.
• Promovarea pe scară largă a mecanismelor electronice de plată.
• Promovarea interacţiunii autorităţilor publice cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare.
• Promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publică.


CAPITOLUL 15: Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru
Obiective de guvernare
1. Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea producţiei agricole.
2. Creşterea exportului de produse agro-alimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole.
3. Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale.
4. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare.
5. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală.
6. Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
7. Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii.
8. Susţinerea cercetării agricole şi formării profesionale.
9. Reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii.

Direcţii de acţiune
Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea producţiei agricole
• Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate.
• Stimularea comasării voluntare a terenurilor şi a exploatării lor eficiente.
• Sprijinirea creării de ferme comerciale moderne, de unităţi de industrie alimentară şi creşterea competitivităţii acestora.
• Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicată obţinute prin bio-tehnologii.
• Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole, îmbunătăţirea păşunilor, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii – sectoare mult rămase în urmă.
• Stimularea integrării producţiei vegetale cu producţia animală pentru valorificarea superioară prin produse animaliere.
• Orientarea către producţia de carne acolo unde nu se poate aloca cotă de lapte.
• Stimularea producţiei ecologice.
• Compensarea financiară a handicapurilor naturale din zonele defavorizate şi de munte.
• Aplicarea unui Program de Monitorizare a sănătăţii alimentelor.
• Exercitarea unui control sanitar-veterinar şi fito-sanitar în conformitate cu reglementările stabilite cu autorităţile corespondente din Uniunea Europeană.

Creşterea exporturilor de produse agro-alimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
• Măsuri de susţinere a politicilor de marketing ale producătorilor autohtoni pentru pieţele externe.
• Crearea unui sistem informatic eficient referitor la piaţa externă accesibil producătorilor români.
• Acordarea de sprijin financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti.
• Sprijinirea asocierii întreprinzătorilor autohtoni şi afilierea lor la structuri din afara ţării.
• Susţinerea promovării produselor tradiţionale româneşti pentru export.

Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe şi bugete multianuale
• Aplicarea unor scheme eficiente de finanţare a agriculturii pentru absorbţia integrală a fondurilor europene disponibile, prin co-finanţarea de la bugetul de stat, prin proiecte tip „Fermierul”.
• Acordarea de consultanţă gratuită pentru asocierea şi realizarea proiectelor în fermele comerciale.
• Reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la pragul minim din UE, de 21 euro/tonă, concomitent cu instituirea de măsuri care să prevină şi să sancţioneze schimbarea destinaţiei.
• Creştere subvenţiei, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte ţări ale UE, până la momentul de convergenţă cu programul european de subvenţie.
• Promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parţial pentru piaţă.
• Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat.
• Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru reproducere în domeniul zootehniei.
• Nivelul mediu al subvenţiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual de 1500 lei/hectar.
• Stabilirea unui nou sistem privind acordarea despăgubirilor în agricultură.
• Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice.
• Crearea unui sistem unitar de accesare şi garantare, atât a creditelor pentru producţie, statul alocând până la 30% din volumul creditelor, cât şi a creditelor pentru investiţii.

Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare
• Consolidarea pieţelor agricole şi agro-alimentare şi eliminarea distorsiunilor acestora prin:
o măsuri pentru stimulare a organizării pieţelor: stimularea organizaţiilor şi a acordurilor interprofesionale, facilitarea accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directă de la producător;
o stimularea comerţului prin bursa cerealelor;
o reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, astfel încât acestea să fie funcţionale şi tranzacţionabile;
o atragerea băncilor private în finanţarea fermierilor pe baza acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole.
• Agrearea unui moratoriu pentru menţinerea preţurilor alimentelor de bază în limite rezonabile, inclusiv prin aplicarea codului de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare încheiat cu marile reţele de magazine.
• Luarea de măsuri pentru consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:
o finalizarea retrocedărilor şi a reformei proprietăţii funciare, inclusiv a celor din administrarea Domeniilor Statului;
o privatizarea terenurilor rămase după această acţiune, justa despăgubire şi la timp în cazurile obiective în care retrocedarea nu se poate face în natură;
o introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala statului;
o intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;
o reglementarea condiţiilor de expropriere pentru lucrările de interes naţional;
o dublarea rentei viagere pentru cei care arendează terenurile şi majorarea la 150 Euro/ha pentru înstrăinarea terenului.

Accelerarea procesului de dezvoltare rurală
• Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bază respectiv, drumuri, apă, canalizare şi gestionare a deşeurilor.
• Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural.
• Stimularea diversificării activităţilor economice, altele decât cele agricole şi a serviciilor din mediul rural.
• Susţinerea construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole).
• Susţinerea instalării tinerilor fermieri în mediul rural.
• Renovarea satelor şi conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
• Stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural.
• Reabilitarea, întreţinerea şi promovarea siturilor naturale şi istorice.
• Program pentru adaptarea forţei de muncă şi a administraţiei publice de la sate la schimbările actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii şi modernizarea administraţiei publice locale finanţate din Fondului Social European.

Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice
• Elaborarea unui Program naţional de îmbunătăţiri funciare:
o intervenţii pentru situaţii de forţa majoră;
o regândirea unor sisteme de irigaţii cu orientarea acestora spre sistemul de udare gravitaţională, folosind potenţialul hidroenergetic al ţării;
o asigurarea pe cheltuiala statului a sursei de irigat până la staţiile de distribuţie.
• Repararea şi punerea în funcţiune a unei suprafeţe de 1,5 milioane ha amenajată cu lucrări de irigaţii.
• Reabilitarea digurilor de la Dunăre, întreţinerea şi repararea amenajărilor de desecări-drenaj şi a celor de combatere a eroziunii solului.
• Folosirea mai eficientă a îngrăşămintelor, pentru a îmbunătăţi gradul de utilizare a acestora şi a reduce impactul asupra mediului.
• Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potenţialului productiv al terenurilor.

Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii
• Stoparea declinului suprafeţelor împădurite şi extinderea suprafeţei de păduri la 30% din suprafaţa României, în următorii 4 ani.
• Împădurirea terenurilor cu potenţial agricol redus şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificării.
• Împiedicarea despăduririlor şi tăierii ilegale de masă lemnoasă prin adoptarea de urgenta a unui pachet legislativ pentru reducerea tăierii ilegale de masa lemnoasa şi înfiinţarea unei unităţi pentru paza pădurilor şi a parcurilor naturale.
• Adaptarea la nevoile interne a Programului pentru pescuit şi acvacultură.

Susţinerea cercetării agricole şi formării profesionale
• Aplicarea Programului Naţional de cercetare-dezvoltare agricolă, împreună cu partenerii implicaţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistentă la secetă, boli, dăunători etc.
• Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe bază de rezultate, pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor agro-industriale şi silvice.
• Reconversia profesională a populaţiei din mediul rural, în meserii conexe spaţiului rural.
• Adaptarea procesului de învăţământ profesional şi mediu agricol, la nevoile agriculturii şi subordonarea acestuia la ministerul de specialitate.

Reforma administrativă a agriculturii
• Descentralizarea administraţiei agricole şi reorganizarea structurilor teritoriale a ministerului pe principiile Politicii Agricole Comune.
• Înfiinţarea Camerelor Agricole şi crearea Caselor de Credit Rural.
• Reînfiinţarea consiliilor pe produs şi transferul spre producătorii agricoli a politicilor de piaţă.
• Restructurarea şi profesionalizarea structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura absorbţia integrală a acestor fonduri.


CAPITOLUL 16: Politica de dezvoltare regională
Obiective de guvernare
1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea creşterii competitivităţii şi prin revitalizarea zonelor defavorizate.
2. Dezvoltarea echilibrată regională prin corelarea politicilor publice naţionale de dezvoltare sectorială cu politicile publice de dezvoltare locală: infrastructură şi transporturi, creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltare rurală, educaţie şi sănătate, mediu.

Direcţii de acţiune
• Elaborarea strategiei de dezvoltare locală ca o componentă a reformei în administraţia publică şi elaborarea unui cadru normativ procedural care să definească componentele diferitelor nivele de decizie strategică, identificarea, antrenarea şi solidarizarea actorilor locali pe o bază partenerială pentru sprijinirea şi realizarea efectivă a proiectelor locale şi regionale, evaluarea resurselor locale umane, fizice, naturale, economice, financiare, etc.
• Dezvoltarea corelată a zonelor urbane şi rurale prin cooperare între autorităţile locale, judeţene, consiliile regionale şi agenţiile de dezvoltare regională pentru a integra planurile de dezvoltare locală în cele regionale şi monitorizarea implementării acestora.
• Promovarea parteneriatului public privat în scopul diminuării dezechilibrelor regionale.
• Elaborarea unui set de criterii de analiză şi evaluare a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea identificării şi reducerii dezechilibrelor dintre acestea, prin sprijinirea absorbţiei fondurilor structurale, alocării schemei de ajutor de stat etc.
• Asigurarea, pentru autorităţile administraţiei publice locale, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii şi co-finanţării proiectelor.
• Intensificarea cooperării transfrontaliere şi transnaţionale la nivelul regiunilor şi stimularea dezvoltării unor proiecte inter-regionale în domeniul infrastructurii, a amenajării teritoriului şi a lucrărilor hidrografice, cu predilecţie prin accesarea fondurilor europene.
• Dezvoltarea resursei umane şi punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu sectorul privat şi cu sistemul educaţional local.
• Asigurarea asistenţei tehnice gratuite, prin intermediul de structuri teritoriale de consultanţă, către autorităţile publice locale, în vederea elaborării de proiecte, identificării surselor de finanţare ale acestora şi îndrumării pentru întocmirea documentaţiei necesare depunerii cererilor de finanţare a acestor proiecte.
• Folosirea experienţei instituţiilor bancare europene în pregătirea proiectelor prin utilizarea în mai mare măsură a iniţiativelor comunitare cunoscute ca „cele trei iniţiative J”: JASPERS – Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile Europei; JEREMIE – Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii; JESSICA – Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane.
• Adaptarea legislaţiei specifice în scopul mobilizării potenţialului bancar şi al fondurilor de garantare pentru a sprijini programele de dezvoltare atât din punct de vedere financiar, cât şi al expertizei în management.


CAPITOLUL 17: Turism
Obiective de guvernare
1. Turismul atractiv şi competitiv la nivel internaţional este o prioritate strategică a dezvoltării României la nivel regional pe termen lung.
2. Crearea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice prin parteneriat intre ministere şi autoritati locale.
3. Conservarea şi reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal şi naţional şi modernizarea infrastructurii conexe.
4. Dezvoltarea turistică adaptată la specificul regional şi la cererea de servicii turistice de masă şi de nişă, la standarde calitative competitive.
5. Promovarea României ca destinaţie turistică prin campanii eficiente de brand şi marketing turistic.

Direcţii de acţiune
• Restructurarea instituţională şi înfiinţarea unei organizaţii specializate pentru politica de marketing în turism.
• Asigurarea cadrului legislativ simplificat şi eficient al turismului în vederea stimulării investiţiilor în domeniu şi a extinderii sezonului turistic.
• Elaborarea programului multianual de promovare a turismului românesc.
• Aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilităţilor de cazare.
• Lansarea Programului de Dezvoltare Zonală a Turismului, coordonat cu programele susţinute de autorităţile locale.
• Înfiinţarea de parcuri turistice.
• Reducerea numărului de formalităţi şi taxe.
• Dezvoltarea turismului rural şi acordarea de facilităţi fiscale pentru promovarea turismului.
• Elaborarea de planuri specifice de acţiune pentru turismul regional, pe litoralul românesc, în Delta Dunarii, turismul montan etc., respectiv pentru turismul de afaceri, ecumenic, medical, balnear, cultural etc.
• Creşterea gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii turistice pentru pensionari, studenţi, elevi şi adulţi activi cu venituri modeste.
• Dezvoltarea sistemului de învăţământ vocaţional turistic astfel încât să corespundă cerinţelor pieţei.


CAPITOLUL 18: Energie şi resurse minerale
Obiectivul strategic
Asigurarea securităţii energetice a ţării, bazată pe un sistem eficient de aprovizonare, producere, transport şi distribuţie, care asigură alimentarea continuă a tuturor consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de suportabilitate a preţurilor.

Obiective de guvernare în domeniul energiei
1. Reformularea urgentă a strategiei energetice a României în toate componentele ei: purtători de energie, generare, transport, distribuţie, economisire şi eficienţă energetică, protecţia mediului.
2. Coordonarea unitară a sectorului energetic în cadrul unei structuri coerente la nivelul executivului.
3. Eliminarea discordanţelor din legislaţia primară şi secundară în domeniul energiei.
4. Dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentă, nediscriminatorie şi competitivă, pilon al dezvoltării pieţei regionale.
5. Organizarea transparentă şi eficientă a pieţelor de gaze, carburanţi, cărbune şi combustibil nuclear.
6. Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei de creştere a eficienţei energetice cu 20%, de atingere a cotei de 20% a surselor de energie regenerabile în consumul total de energie şi de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră – la nivelul anului 2020, precum şi siguranţa în aprovizionare cu resurse energetice ca o obligaţie a guvernului.
7. Păstrarea resurselor primare de energie în patrimoniul statului, exploatarea lor eficientă şi valorificarea în condiţii de piaţă.

Direcţii de acţiune
• Creşterea securităţii energetice a ţării prin:
o modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de materii prime energetice;
o creşterea ponderii producţiei de energie electrică bazată pe un mix optim de energie compus din: cărbune, nuclear şi hidro ce vor asigura o încărcare în baza, economică şi de durată la care se adaugă producţia de energie din surse regenerabile.
• Reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societăţilor comerciale din sectorul energetic de stat.
• Promovarea proiectelor de investiţii în domeniul energiei regenerabile (energia eoliană, solară, biomasă, geotermală, inclusiv deşeurile urbane).
• Elaborarea planului multi-anual de investiţii pentru achiziţionarea tehnologiilor necesare captării şi stocării CO2, pentru depozitarea deşeurilor radioactive, gestionarea şi valorificarea celorlalte deşeuri în scopul protecţiei mediului.
• Reducerea intensităţii energetice a economiei româneşti, prin măsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activităţi economice cu consumuri scăzute şi cu valoare adăugată ridicată.
• Optimizarea capacităţilor de producţie existente funcţie de: gradul de uzură a instalaţiilor, facilităţi existente, integrarea acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanţă şi investiţii.
• Protejarea consumatorilor vulnerabili printr-o legislaţie adecvată.
• Susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic şi participarea cercetării, proiectării şi a mediului de afaceri autohton în proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilităţi care să nu afecteze mediul concurenţial.
• Stimularea cercetării pentru realizarea tehnologiilor necesare atingerii obiectivelor prevăzute a fi atinse prin programul”20/20/20”.
• Finalizarea unităţilor nucleare 3 şi 4 CNE de la Cernavodă.
• Finalizarea proiectelor hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în parteneriat public-privat.
• Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi eficientizarea sistemelor de termoficare existente.
• Creşterea rolului autorităţilor locale în soluţionarea noilor provocări ale domeniului energetic prin creşterea calităţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, alimentare cu energie termică şi aer condiţionat, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie.
• Intensificarea electrificării localităţilor izolate: case şi cătune.
• Realizarea de studii de fezabilitate care să identifice oportunitatea construcţiei unei noi hidrocentrale pe Dunăre şi a unei noi centrale nucleare.

Eficientizarea sistemului energetic prin:
• Modernizarea capacităţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economică.
• Finalizarea investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacităţi noi de producţie, transport şi distribuţie.
• Elaborarea şi implementarea operativă a programului de post-privatizare.
• Modificarea legislaţiei în sensul obligării producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsă.
• Creşterea capacităţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalată.

Protecţia mediului şi valorificarea surselor de energie regenerabilă
• Valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solară, eoliană, precum şi stimularea producţiei de energie regenerabilă.
• Reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de “casă pasivă” (independenţă energetică), precum şi a conceptului “clădire zero energie”.

Autoritatea de reglementare
• Reorganizarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei, astfel încât să răspundă actualei etape de dezvoltare a pieţei.
• Adoptarea unor metodologii de calcul a preţurilor şi tarifelor care să permită reflectarea reală a influenţei serviciilor în structura costurilor în deplin respect faţă de consumator şi faţă de principiile transparenţei.

Pregătirea pentru situaţiile de criză energetică:
• Elaborarea unui plan pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate.
• Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depăşirea situaţiilor de criză energetică.
• Participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidă.

Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale:
1. Satisfacerea necesarului de produse miniere, la preturi competitive în condiţii de sigurantă şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Direcţii de acţiune
• Valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi.
• Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive.
• Modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor viabile, astfel încât să faciliteze transferul licenţelor de exploatare către operatori privaţi.
• Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management orientat către piaţă şi eficienţă economică.
• Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementări, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor ce revin titularilor de licenţă în domeniul protecţiei mediului.
• Creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subterană a huilei, precum şi ameliorarea stării de sănătate a personalului angajat în acvtivităţile de exploatare minieră în general.
• Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă.


CAPITOLUL 19: Protecţia mediului înconjurător
Obiective de guvernare
1. Creşterea calităţii vieţii şi mediului în comunităţile umane.
2. Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu.
3. Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor.
4. Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate.
5. Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea cercetării aplicate în tehnologii curate.
6. Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii.
7. Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
8. Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.
9. Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE.
10. Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere, o mai buna prezenţă a României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional.
Direcţii de acţiune
Calitatea vieţii şi mediului
Mediul şi sănătatea populaţiei
• Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sănătăţii publice.
• Elaborarea şi implementarea unui Program Naţional de Acţiune pentru Sănătate şi Mediu cu finanţarea prioritară a investiţiilor în zonele critice.
Managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor
• Revizuirea Strategiei Naţionale de Gestiunea Deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementării Planului Naţional de Gestiunea Deşeurilor pentru perioada 2009 – 2013.
• Corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
• Valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie „verde” şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport.
Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă
• Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi pentru 69% asigurarea canalizării şi epurării apelor uzate menajere.
• Asigurarea surselor de alimentare cu apa în zonele deficitare.
• Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi reţelelor de distribuţie a apei potabile.
Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul
• Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului Naţional de Monitoring al Calităţii Aerului şi Sistemului Naţional de Monitorizare a Radioactivităţii.
• Implementarea Planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferă.
• Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban.
• Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.
• Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea înnoirii parcului auto naţional.
Ameliorarea mediului urban
• Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului.
• Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice.
• Promovarea transportului public urban şi a transportului urban „verde”.
• Reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.
Alimentaţie sănătoasă
• Susţinerea unei agriculturi ecologice.
• Încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor.
• Întărirea controlului în domeniul utilizării şi trasabilităţii organismelor modificate genetic şi pesticidelor.
Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase
• Implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.

Schimbările climatice şi eficienţa energetică
• Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate.
• Revizuirea Strategiei Energetice Naţionale în conformitate cu Planul de Acţiune privind Securitatea şi Solidaritatea Energetică a Uniunii Europene.
• Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare.
• Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile.
• Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de stocare geologică a dioxidului de carbon.
• Susţinerea Programului Naţional de Împădurire destinat zonelor defrişate şi extinderea suprafeţei împădurite a României pe terenurile degradate.

Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea la legislaţia de mediu

• Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate.
• Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora.

Capacitate instituţională, coerenţă legislativă şi descentralizare
• Preluarea treptată de către administraţia publică locală a unor competenţe şi responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului.
• Optimizarea procesului de reglementare a activităţilor economice şi sociale.
• Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.

Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii
Biodiversitatea şi ariile protejate
• Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
• Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării.
• Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre.
• Punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere.
• Consolidarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor protejate.
• Susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu.
• Îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi fauna sălbatică.
Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale
• Elaborarea şi implementarea programului de achiziţii „verzi” în sectorul public.
• Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate.
• Reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele de apă de suprafaţă şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane.

Educaţie, cercetare, societate civilă şi colaborare internaţională

• Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă, stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă.
• Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu şi gospodărirea apelor.

Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor
• Implementarea strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor.
• Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor.
• Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor.
• Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării unor proiecte specifice.
• Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii la poluarea accidentală a apelor fluviului Dunărea.


CAPITOLUL 20: Politica fiscal-bugetară
Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor necesare realizării unei creşteri economice sustenabile şi menţinerea stabilităţii macroeconomice.
2. Îmbunătăţirea competitivităţii economice, în condiţiile unui mediu concurenţial stimulativ.
3. Creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii.
4. Menţinerea cotei de impozitare directă de 16% a veniturilor şi asigurarea echităţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale.
5. Implementarea unui sistem fiscal-bugetar sustenabil, care să asigure consolidarea fiscală (reducerea deficitului bugetului general consolidat la cel mult 2,5 % din PIB în anul 2009), în concordanţă cu obiectivele Programul de Convergenţă.
6. Armonizarea funcţională a politicii fiscal-bugetare cu politica monetară, pe baza strategiei de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
Direcţii de acţiune
Măsuri fiscal-bugetare cu caracter general
• Restructurarea cheltuielilor publice, în sensul diminuării cheltuielilor curente de administrare şi orientarea fondurilor astfel rezultate către investiţii şi protecţie socială.
• Asigurarea caracterului multianual al bugetului, în acord cu perspectiva financiară europeană.
• Creşterea eficacităţii administrării fiscale prin creşterea gradului de colectare a veniturilor publice.
• Asigurarea condiţiilor pentru absorbţia integrală şi eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune europene – principala sursă externă de finanţare a creşterii economice.
• Alocarea resurselor bugetare către ordonatorii principali de credite pe programe prioritare şi în raport cu capacitatea reală de absorbţie a ordonatorului de credite.
• Înăsprirea gradului de sancţionare pentru evaziune fiscală, concomitent cu creşterea graduală a funcţiei preventive a controlului fiscal-bugetar.
• Diminuarea economiei necontabilizate prin aplicarea de măsuri fiscale adecvate.
• Stimularea economisirii private, în scopul reducerii consumului privat şi al presiunii pe deficitul de cont curent.
• Asigurarea sustenabilităţii datoriei publice interne şi utilizarea datoriei publice externe ca sursă de creştere economică.
• Folosirea maximală a schemelor legale de ajutor de stat, în scopul activării factorilor interni de antrenare a creşterii economice.
• Promovarea parteneriatului public-privat în vederea realizării proiectelor publice.
• Asigurarea unui tratament simetric al agenţilor economici şi al statului, din perspectiva obligaţiilor reciproce.
• Simplificarea sistemului de taxe, impozite şi tarife parafiscale, precum şi a modului de administrare a acestora în beneficiul contribuabilului.
• Realizarea de studii de impact prealabile pentru orice normă privind reglementarea/dereglementarea în politica fiscal-bugetară.
• Respectarea principiilor de echitate fiscală în acordarea deductibilităţilor şi actualizarea acestora în raport cu evoluţia preţurilor.
• Impozitarea suplimentară a câştigului care nu este efectul unui merit specific evident al agentului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi.
• Îmbunătăţirea sistemului de evaluare a redevenţelor pentru resursele minerale publice exploatate privat, cât şi pentru terenurile publice date în concesiune.
• Creşterea performanţelor financiare ale întreprinderilor publice (regii, societăţi şi companii naţionale) prin organizarea lor sub forma unor centre de profit, cât şi prin introducerea managementului privat, prin persoane juridice, pe bază de contract.
• Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contribuţiile sociale pentru salariile angajaţilor cu dizabilităţi.
• Transpunerea sistemului practicat în anumite state UE prin care angajatorii persoanelor cu dizabilităţi primesc subvenţii de la stat pentru a compensa incapacitatea de muncă.

Impozite/taxe/contribuţii pe veniturile individiuale
• Menţinerea cotei de impozitare directă de 16% a veniturilor şi asigurarea echităţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale.
• Reglementarea prin Codul Fiscal a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS, CASS, şomaj, accidente de muncă şi boli profesionale) şi egalizarea bazei impozabile prevăzută pentru calculul contribuţiilor cu cea utilizată la calculul impozitului pe salarii.

Impozitul pe profit
• Menţinerea cotei de 16% la impozitul pe profit.
• Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în progresul tehnologic.
• Introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite activităţi şi societăţi.

Alte impozite directe
• Eliminarea temporară a impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidenţilor în vederea stimulării economisirii.
• Majorarea impozitelor pe clădiri, automobile şi ambarcaţiuni cu motor peste limitele stabilite prin lege.
• Stabilirea unui impozit unitar pe câştigurile bursiere.

Taxe şi impozite indirecte/contribuţii
• TVA redus la 5% pentru alimente de bază, concomitent cu creşterea TVA la produse de lux la 25%.
• Perceperea unei TVA de 19% şi la tranzacţiile imobiliare efectuate în scopuri comerciale de către persoane fizice.
• Impozitarea cu 16% a câştigurilor din tranzacţiile imobiliare în scopuri comerciale şi menţinerea actualului sistem de impozitare pentru tranzacţiile imobiliare care nu au scop comercial.

Mix-ul de politici macroeconomice
• Asigurarea comunicării, consultării şi armonizării permanente între Guvern şi Banca Naţională a României cu privire la creşterea şi stabilitatea macroeconomică, respectiv cu privire la realizarea obiectivelor de intrare în Zona Mecanismelor Ratelor de Schimb II.
• Asigurarea unei creşteri economice bazate pe corelaţia dintre productivitatea muncii şi salariile reale.
• Asigurarea transparenţei mix-ului fiscal-monetar, în scopul asigurării predictibilităţii pe termen mediu pentru mediul de afaceri.


CAPITOLUL 21: Protecţia consumatorului
Obiective de guvernare
1. Combinarea protecţiei directe a statului cu cea oferită de formele de protecţie asociativă.
2. Stimularea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă a consumatorilor, astfel încât aceasta să devină calea principală de protecţie.
3. Eficientizarea activităţii statului în materie de protecţie directă şi indirectă a consumatorilor prin cercetarea pieţei, prin informarea şi educarea consumatorilor.

Direcţii de acţiune
• Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi armonizarea cu legislaţia europeană.
• Monitorizarea implementarii Strategiei Europene în domeniul Protecţiei Consumatorilor 2007 – 2013.
• Reorganizarea ANPC în Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Prevenirea şi Combaterea Concurenţei Neloiale ca autoritate administrativă independentă, abilitată să aplice legea protecţiei consumatorilor şi legea concurenţei neloiale, să contribuie la informarea, consilierea şi educarea consumatorilor.
• Interzicerea, prin lege, a penalităţilor asimetrice dintre client şi prestatorul de servicii publice (telefonie, cablu, electricitate, imobiliare etc.) şi alte servicii de interes general (internet) pentru abaterile contractuale şi garantarea compensării prejudiciilor suferite de beneficiar.
• Dezvoltarea mişcării consumatorilor prin: efectuarea de teste comparative, de studii şi cercetări în domeniu; informarea, consilierea şi educarea consumatorilor; sprijinirea procesului de structurare a consumatorilor pe orizontală şi pe verticală prin înfiinţarea de asociaţii în toate judeţele şi oraşele ţării, respectiv federaţii la nivel naţional.
• Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele şi serviciile cu risc ridicat pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor.
• Colaborarea instituţiilor statului cu structurile societăţii civile în domeniul protecţiei consumatorului.
• Introducerea educaţiei consumatorilor în procesul de învăţământ ca abordare interdisciplinară.
• Campanii de informare şi educare a consumatorilor cu privire la posibilele efecte negative ale consumului de produse şi servicii periculoase.
• Înfiinţarea unor organisme de mediere şi arbitraj în colaborare cu camera de comerţ şi industrie a României, organizaţii patronale şi asociaţii profesionale, de nivel naţional.
• Stabilirea de relaţii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare şi certificare, inclusiv din străinătate, pentru realizarea de studii, cercetări şi teste comparative.
• Încurajarea constituirii de centre regionale al consumatorilor, care să facă parte din reţeaua centrelor europene ale consumatorilor (ECC- Network) şi care să poată semnala şi lua atitudine direct faţă de devierile locale de la standardele de calitate a produselor comercializate şi a serviciilor prestate.


CAPITOL 22: Reforma administraţiei publice
Obiective:
1. Continuarea reformei în administraţia publică bazată pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin realizarea atât a autonomiei decizionale, cât şi a celei financiare şi patrimoniale, concomitent cu declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii.
2. Restructurarea profundă a administraţiei publice centrale şi locale, urmărindu-se realizarea unui model organizaţional eficient al structurilor administrative, în paralel cu reducerea drastică a cheltuielilor publice.
3. Reducerea birocraţiei şi eficientizarea serviciilor publice.

Direcţii de acţiune
Descentralizarea administrativă
• Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice. Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea descentralizării într-o manieră transparentă şi stabilă.
• Implementarea măsurilor de descentralizare a competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, astfel:
o În domeniul învăţământului preuniversitar de stat:
– descentralizarea, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, competenţele privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a directorilor, iar la nivelul unităţilor de învăţământ cele referitoare la managementul resurselor umane;
– participarea reprezentanţilor comunităţii locale la procesul de decizie în unităţile de învăţământ va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice;
– finanţarea cheltuielilor curente ale şcolilor se va realiza în funcţie de standarde de cost per elev, acoperite integral de la bugetul de stat;
o În domeniul sănătăţii publice: transferarea către autorităţile locale competenţele privind managementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene.
o În domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autorităţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor.
o În domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor şi ai căror beneficiari sunt cu preponderenţă comunităţile locale.
o În domeniul asistenţei sociale: îmbunătăţirea cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate.
o În domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea Ministerului Transporturilor, inspecţia rutieră şi metroul.
o Descentralizarea unor activităţi de promovare turistică şi a plajelor maritime şi fluviale.
o Serviciile de concentrate vor păstra doar atribuţiile care privesc controlul, inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activează. Competenţele prefecţilor vor fi redefinite pe măsura realizării procesului de descentralizare.
o În privinţa gestiunii patrimoniului: transferarea în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor terenuri şi clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publică centrală, precum şi societăţi comerciale cu capital de stat (ex. Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului şi Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive şcolare, unităţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.).
o Reglementarea relaţiilor patrimoniale dintre unităţile administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale în beneficiul comunităţilor locale.
o Simplificarea procedurilor privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică.
o Elaborarea de către autorităţile centrale a tuturor reglementărilor şi politicilor publice naţionale; actele administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale vor respecta cadrul, normele, criteriile şi standardele stabilite prin reglementările şi politicile publice naţionale. În termen de 6 luni se vor elabora standarde de cost necesare asigurării unor servicii publice locale de calitate.
o Elaborarea de către autorităţile centrale a tuturor politicilor naţionale care privesc administraţia publică locală împreună cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
Descentralizarea financiară
• Modificarea Legii finanţelor publice locale astfel încât să se asigure atât finanţarea cheltuielilor de funcţionare pentru serviciile publice din responsabilitatea autorităţilor locale, în funcţie de standarde de cost per beneficiar/ unitate de măsură, cât şi finanţarea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor aferente programelor sau proiectelor de investiţii la nivel local, zonal, judeţean şi regional.
• Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 4 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să poată promova proiecte şi programe multianuale şi să aibă garanţia implementării lor.
• Coordonarea unitară a tuturor programelor de investiţii de infrastructură publică locală şi a altor proiecte prioritare; constituirea, în acest sens, a unui Fond unic naţional de dezvoltare finanţat de la bugetul de stat. Utilizarea resurselor Fondului inclusiv pentru suplimentarea resurselor necesare derulării unor programe/proiecte care beneficiază de finanţare din fonduri europene şi pentru prefinanţarea şi cofinanţarea acestora. Reglementarea procedurilor de monitorizare şi raportare a utilizării fondurilor alocate în corelaţie cu indicatorii asumaţi pentru fiecare program/proiect şi penalizarea beneficiarilor care nu au respectat prevederile alocărilor.
• Creşterea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale prin creşterea şi asigurarea stabilităţii resurselor financiare proprii ale acestora prin:
o Acordarea dreptului autorităţilor locale de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesităţile locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;
o Calcularea valorii impozabile a clădirilor şi terenurilor din intravilanul localităţilor prin raportarea la valoarea de piaţă a acestora, acolo unde acestea sunt vădit mai mari decât cele care sunt stabilite prin formula actuală de calcul;
o Alocarea cotei defalcate de 47% din impozitul pe venit la bugetul local în funcţie de domiciliul fiscal al contribuabilului, nu al angajatorului;
o Revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în funcţie de noile competenţe transferate autorităţilor locale în cursul procesului de descentralizare;
o Alocarea integrală la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice;
o Dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea serviciilor descentralizate în funcţie de standarde de cost per beneficiar/ unitate de măsură, mai ales în învăţământ, servicii sociale, sănătate şi întreţinerea drumurilor publice;
o Abrogarea prevederilor prin care au fost centralizate impozitul pe tranzacţiile imobiliare şi taxele judiciare de timbru.
Gestiunea resurselor umane
• Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual, funcţionarii publici cu statut special, cadrele didactice şi personalul sanitar.
• Revizuirea modalităţii de remunerare a aleşilor locali în relaţie cu statutul de demnitar al acestora.
• Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit şi competenţă în funcţia publică, în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice.
• Formarea continuă a funcţionarilor publici din administraţia publică centrală şi locală în vederea creşterii performanţelor profesionale.
• Ameliorarea imaginii funcţiei publice, prin creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea unor măsuri mai ferme anticorupţie, vizibile pentru opinia publică.
Eficientizarea achiziţiilor publice
• Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei interne, inclusiv a pieţei achiziţiilor publice.
• Asigurarea unor condiţii de concurenţă efectivă pe piaţa achiziţiilor publice şi descurajarea tehnicilor de monopol mascat, prin reglementarea detaliată şi transparentă a condiţiilor de participare în cadrul achiziţiilor publice.
• Eficientizarea procedurilor de achiziţie publică prin impunerea unor termene mai scurte, eliminarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în vederea debirocratizării procedurilor de contestaţie.
• Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice prin dispoziţii suplimentare privind subcontractarea în vederea încurajării participării întreprinderilor mici şi mijlocii la contractele de achiziţii publice.
• Încurajarea concurenţei corecte şi deschise pe piaţa achiziţiilor publice prin sancţionarea acţiunilor voluntare de întârziere sau accelerare a atribuirii unui contract de achiziţie publică.
• Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice cu clarificări privitoare la tehnicile de achiziţie centralizată.
• Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice, astfel încât să se ajungă pe cât posibil la înlăturarea problemelor conflictuale între autorităţile contractante şi operatorii economici, în vederea reducerii la minimum a perioadei dintre identificarea nevoii şi realizarea achiziţiei publice.
Creşterea transparenţei şi eficienţei actului administrative
• Creşterea gradului de autonomie instituţională în procesul decizional şi în formularea politicilor publice.
• Creşterea transparenţei în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice şi instituţionalizarea participării structurilor asociative ale autorităţilor publice locale la actul de guvernare, inclusiv prin participarea reprezentanţilor acestora, în calitate de invitaţi, la şedinţele de guvern.
• Calitatea şi legitimitatea politicilor publice vor fi asigurate prin consultarea cetăţenilor şi societăţii civile în faza de concepţie, elaborare şi implementare a politicilor publice.
• Procedurile de lucru în administraţie se vor îmbunătăţi prin completarea/ restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul de proceduri administrative şi Codul administrativ.
• Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor publice şi funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv gestiunea resurselor umane şi execuţia bugetară.
• Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice.
• Reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale).
Proprietate şi cadastru
• Clarificarea regimului proprietăţii. Finalizarea cât mai rapidă a procesului de retrocedare a proprietăţilor.
• Înscrierea corectă a proprietăţii în cartea funciară sub aspect tehnic şi juridic, precum şi în sistemul de publicitate imobiliară, în baza realităţii din teren.
• Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cărţilor funciare, exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, urbanismului şi amenajării teritoriului.
• Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurării suportului informaţional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la stabilirea limitelor unităţilor administrative-teritoriale, infrastructură, situaţii de urgenţă, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.


CAPITOLUL 23: Justiţie şi politici anticorupţie
Obiective de guvernare
1. Obţinerea de rezultate în lupta împotriva corupţiei.
2. Asigurarea stabilităţii şi coerenţei legislative.
3. Îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură.
4. Reducerea duratei proceselor.
Direcţii de acţiune
Lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii profesionale a magistraţilor
• Consolidarea instituţională şi funcţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate.
• Întărirea capacităţii instituţionale, a rolului şi a independenţei Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM.
• Continuarea formării profesionale a personalului implicat în soluţionarea cauzelor de corupţie, criminalitate organizată şi criminalitate economico-financiară.
• Stabilizarea şi perfecţionarea cadrului legislativ astfel încât să nu împieteze asupra anchetelor în curs de desfăşurare şi să asigure un echilibru între protejarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi asigurarea eficienţei urmăririi penale.
Asigurarea stabilităţii şi coerenţei legislative
• Corelarea şi armonizarea actelor normative.
• Republicarea automată a actelor normative ulterior modificării acestora.
• Informatizarea completă a sistemului legislativ, inclusiv accesul justiţiabililor la dosarele în care sunt parte.
• Accesul gratuit electronic la baza de date oficială conţinând toate actele normative în vigoare.
• Aplicarea şi interpretarea coerentă legislativă în cazul conflictului în timp al normelor ori al conflictului între norme superioare şi inferioare.
• Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, procedură penală şi procedură civilă).
• Renunţarea la excesul în utilizarea mecanismului legiferării în regim de urgenţă, inclusiv definirea legală amănunţită şi limitativă a domeniilor în care se poate reglementa prin ordonanţe de urgenţă.
Îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură
• Modificarea dispoziţiilor legale privitoare la organizarea judiciară şi statutul magistraţilor prin :
o stabilirea unei cote legale maxime (1/3) din numărul posturilor vacante anual care să fie ocupate prin proceduri de recrutare extraordinare;
o stabilirea competenţei unei singure instituţii (INM) pentru recrutare, indiferent de procedura de recrutare;
o redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistratură sau de promovare în funcţii de execuţie sau de conducere;
o eliminarea dispoziţiilor legale care împiedică atingerea obiectivelor evaluării individuale.
• Susţinerea financiară pentru:
o participarea magistraţilor români la stagii de pregătire sau schimburi între autorităţile judiciare la nivel european;
o acordarea, anual, pe baze competitive, a 10-15 burse de studiu de câte 6-12 luni pentru magistraţi;
o programelor propuse de asociaţiile profesionale ale magistraţilor.
• Acordarea de asistenţă CSM pentru finalizarea bazei de date privitoare la cariera magistraţilor pentru o mai bună fundamentare a deciziilor în acest domeniu.
Creşterea eficienţei sistemului judiciar şi reducerea duratei proceselor
• Crearea de instanţe noi în oraşele mari.
• Schimbarea rolului grefierului cu studii juridice.
• Instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor care să se ocupe de procedura de citare.
• Limitarea acţiunilor în judecată introduse abuziv.
• Modificarea procedurii civile în sensul reducerii la minimul necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei.
• Îmbunătăţirea legii privind activitatea executorilor judecătoreşti.


CAPITOLUL 24: Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului
Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri.
2. Restabilirea autorităţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţională necesară consolidării serviciilor comunitare şi a celor de ordine publică din România, precum şi realizarea interoperabilităţii acestora.
Direcţii de acţiune
• Adoptarea unei strategii coerente şi sustinute de alocare a resurselor financiare în vederea dotării moderne a structurilor de aplicare a legii.
• Completarea deficitului de personal punând accent pe creşterea personalului operativ în vederea unei prezenţe sporite în teren a poliţiei.
• Adoptarea măsurilor necesare pentru o salarizare decentă a lucrătorilor din poliţie şi jandarmerie, care să mărească gradul de implicare a agenţilor de poliţie în munca operativă şi să prevină faptele de corupţie.
• Îmbunătăţirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate şi rezultatele obţinute în ce priveşte siguranţa cetăţeanului şi a comunităţilor.
• Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele predispuse la un nivel înalt de infracţionalitate.
• Adoptarea unui program coerent şi continuu de pregătire, instruire, perfecţionare şi antrenament în funcţie de specificul atribuţiilor.
• Stabilirea şi aplicarea unui program special pentru combaterea infracţionalităţii la sate şi dimensionarea personalului operativ pentru aceste zone în funcţie de necesităţile reale.
• Îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului care se angajeaza prin redimensionarea numărului de locuri în instituţiile de învăţământ din cadrul ministerului.
• Combaterea traficului şi consumului de droguri prin programe de educaţie comunitară, dezvoltarea unor programe de mediere comunitară care să susţină integrarea minorităţilor în societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate şi a celor care trăiesc în medii cu risc de infracţionalitate ridicat.
• Promovarea unor programe de consiliere, asistenţă şi educaţie pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum şi pentru cei care se asociază în vederea săvârşirii de infracţiuni.
• Stimularea angajării minorităţilor în structurile de ordine publică.
• Sporirea măsurilor de protecţie a copiilor atât în zona în care aceştia învaţă, cât şi în zonele recreative prin consolidarea Poliţiei Şcolilor.
• Adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice şi a reprezentării în instanţă pentru personalul operativ.
• Promovarea unor programe eficiente împreună cu autorităţile locale şi societatea civilă în vederea prevenirii şi combaterii accidentelor rutiere.
• Dezvoltarea simţului civic şi de apartenenţă la comunitatea locală prin promovarea de programe care să includă cetăţenii în procesul de luare a unor decizii în privinţa măsurilor de siguranţă publică.
• Creşterea eficienţei activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei interne prin adoptarea unui plan de măsuri care să diminueze factorii de risc care favorizează corupţia şi prin restructurarea şi îmbunătăţirea activităţii structurilor interne care gestionează această activitate.
• Eficientizarea şi intensificarea cooperării poliţieneşti în cadrul sistemului Uniunii Europene şi realizarea de acţiuni comune în România şi în celelalte state membre.
• Intensificarea cooperării şi schimbului de date şi informaţii cu toate instituţiile de aplicare a legii.
• Acţiuni de combatere a traficului cu fiinţe umane şi de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă acest fenomen.
• Protejarea cetăţenilor români aflaţi în spaţiul comunitar împotriva exploatării de către reţelele de criminalitate organizată; identificarea şi facilitarea repatrierii cetăţenilor aflaţi în astfel de situaţii.
• Aderarea la Spaţiul Schengen în luna martie 2011, prin implementarea Sistemului Informatic Schengen şi prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele patru filtre complementare.
• Profesionalizarea instituţiilor responsabile în domeniul migraţiei (legale şi ilegale) şi azilului; dezvoltarea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Imigrări.
• Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin:
o îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între autorităţile cu atribuţii la frontieră;
o sprijinul reciproc şi desfăşurarea de acţiuni comune de către poliţia de frontieră şi autorităţile cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrării în muncă a străinilor;
o integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;
o realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legală selectivă a deficitului de forţă de muncă, împreună cu autorităţile guvernamentale responsabile;
o susţinerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidarităţii.
• Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă şi a protecţiei civile prin întocmirea hărţilor de risc în colaborare cu autorităţile locale şi cu alte instituţii de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul producerii situaţiei de urgenţă.
• Întocmirea unui plan realist de dotare a Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi a autorităţilor locale cu logistica necesară în funcţie de specificul zonei.


CAPITOLUL 25: Politica externă
Obiective de guvernare
1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent.
2. Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european.
3. Promovarea parteneriatelor strategice şi a parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral.
4. Promovarea intereselor de securitate ale statului român.
5. Reconfigurarea şi consolidarea profilului regional al României.
6. Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti.
7. Serviciu consular funcţional şi de calitate, în interesul cetăţeanului român.
8. Promovarea imaginii României în străinătate.

Direcţii de acţiune
Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent
• Iniţiativă şi acţiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE.
• Depăşirea, pe termen scurt, a etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele necesare de ordin intern şi acţiune diplomatică profesionistă la nivelul UE.
• Susţinerea unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor.
• Promovarea în strânsă coordonare cu partenerii europeni a unei relaţii transatlantice politice, economice, de securitate şi culturale privilegiate.
• Pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE.
Susţinerea integrării Republicii Moldova in UE pe baza principiilor democratice de tip european
• România va acţiona pentru susţinerea integrării Republicii Moldova în UE, în condiţiile respectării riguroase a standardelor democratice în aceast ţară, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în perspectivă, în marea familie europeană.
• România va susţine, împreună cu partenerii săi europeni, o reformă democratică profundă şi un angajament pro-european clar la Chişinău, confirmată de procesul electoral din Republica Moldova din primăvara anului 2009.
• România susţine implicarea şi prezenţa mai consistentă a UE în soluţionarea politică a conflictului transnistrean, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
• România va acţiona împreună cu partenerii săi europeni pentru conectarea progresivă a economiei moldoveneşti la piaţa comunitară.
Promovarea parteneriatelor strategice şi de cooperare
• Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi creşterea investiţiilor americane în România.
• Promovarea parteneriatelor cu ţările puternice din Europa şi din lume, cu care România are tradiţional relaţii privilegiate, cum ar fi parteneriatele strategice cu Franţa şi Marea Britanie, parteneriatul special cu Italia, etc.
• Încheierea unui parteneriat strategic cu Germania.
• Recuperarea potenţialului uriaş de colaborare cu ţările cu care avem în comun filonul latin: Franţa, Spania, Italia, Portugalia.
Promovarea intereselor de securitate ale statului român
• Consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securităţii internaţionale.
• Implicarea activă în dezvoltarea acţiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate şi apărare comune (PESC şi PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a României în zonele din vecinătate şi în privinţa frontierei externe.
• Prezenţa activă a UE în zona est-europeană şi în cea caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune.
• Onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar clar de retragere graduală din teatrele de operaţiuni.
Reconfigurarea şi consolidarea profilului regional al României
• Sprijinirea continuării lărgirii UE în Balcanii de Vest, zonă tradiţională de interes pentru România, dar şi garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul ex-iugoslav. România sprijină aderarea Turciei într-un interval de timp rezonabil la Uniunea Europeană.
• România îşi propune să devină o legătură indispensabilă a UE cu spaţiul de la răsăritul său, prin iniţierea unei noi dinamici a politicii de vecinătate estică a UE, care să aducă Ucraina şi Georgia mai aproape de cele 27 state membre.
• Contribuţia activă la configurarea şi implementarea unei politici a UE pentru regiunea Marii Negre, în vederea transformării acesteia într-un spaţiu de stabilitate, securitate, prosperitate şi democraţie. Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mării Negre.
• România se va implica substanţial în realizarea obiectivelor politicii europene în domeniul asistenţei pentru dezvoltare.
• O nouă dinamică a relaţiilor politice, economice şi culturale cu vecinii noştri din Europa Centrală, participarea comună la marile proiecte de infrastructură europene (trenuri rapide, autostrăzi) şi extinderea acestora spre spaţiul est-european.
Parteneriatele României în plan bilateral
• Relansarea relaţiilor politice cu Federaţia Rusă pe baze pragmatice, de respect reciproc, pe baza principiilor raporturilor existente între UE şi Rusia, pornind de la interese comune şi de la potenţialul de colaborare, inclusiv în domeniul economic. Acţiunea politico-diplomatică susţinută în vederea recuperării Tezaurului României aflat la Moscova va constitui o prioritate.
• Relaţiile politice tradiţionale de parteneriat cu China trebuie fructificate în primul rând economic. Vor fi stimulate investiţiile chineze în România începând cu infrastructura, cu respectarea reglementărilor europene în materie şi vor fi promovate, în acelaşi timp, interesele comerciale româneşti în China.
• România va acţiona pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, printr-o diplomaţie economică profesionistă, în parteneriat cu mediul de afaceri. Ne propunem să colaborăm cu pionierii tehnologiilor de vârf – Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar şi cu puterile emergente, cu enorme pieţe interne –India, Brazilia, etc. Vom valorifica bunele relaţii pe care le-am avut cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice, dar şi în spiritul facilitării dialogului între civilizaţii şi promovării păcii.
• Reconfigurarea relaţiilor cu ţările din America Latină şi Africa, în cadrul coordonatelor de acţiune politică promovate la nivel comunitar şi în spiritul potenţialului tradiţional al relaţiilor bilaterale.
Dinamizarea acţiunii României în planul diplomaţiei multilaterale
• Implicarea sporită în procesul de reformare şi eficientizare a instituţiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei şi organizaţiile regionale.
• Acţiunea sistematică pentru preluarea unor poziţii importante de conducere în organizaţiile internaţionale.
Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti
• Acţiuni politico-diplomatice pentru susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii străine.
• Susţinerea implementării proiectului coridorului energetic Marea Caspică – Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE pentru Asia Centrală, în vederea valorficării potenţialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal şi logistic.
• Promovarea constantă şi susţinută (în cadrul UE şi la nivel bilateral) a conectării României la coridoarele de transport energetic paneuropean – în special Nabucco şi PEOP, ca obiectiv prioritar pentru asigurarea securităţii energetice naţionale.
Serviciul consular funcţional şi de calitate, în interesul cetăţeanului român
• Simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocraţiei şi asigurarea unor servicii de calitate.
• Extinderea reţelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât şi în spaţiul extracomunitar (Rep. Moldova, Federaţia Rusă, SUA, China, etc).
• Reducerea taxelor consulare percepute cetăţenilor români în străinătate.
• Constituirea unui fond special pentru situaţii de urgenţă aflat la dispoziţia consulatelor României.
Diplomaţia culturală si publică
• Intensificarea eforturilor de promovare a culturii româneşti în spaţiul UE; continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural european comun.
• Susţinerea unui dialog intercultural cu spatii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Extremul Orient, America Latină, Africa).
• Implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca element important al reţelei instituţionale de promovare a culturii româneşti în străinătate.
• Consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română şi asociaţii ale românilor de peste hotare.
Imaginea României în străinătate
• Lansarea unui proiect naţional coerent susţinut printr-un parteneriat public-privat pentru refacerea imaginii României în străinătate şi pentru promovarea, la nivel mondial, a valorilor culturale româneşti.
• Acţiunea politică guvernamentală va urmări creşterea coeziunii societăţii româneşti, redobândirea de către naţiunea română a încrederii în forţele proprii şi în propriul destin, precum şi reafirmarea demnităţii şi mândriei naţionale, puternic afectată de lunga perioadă de tranziţie.


CAPITOLUL 26: Afaceri europene
Obiective de guvernare
1. Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilă, a beneficiilor, îndeosebi de natură financiară, care decurg din calitatea de stat membru.
2. Participarea activă la proiectarea marilor procese instituţionale care concură la construcţia europeană.
3. Participarea activă la funcţionarea democratică şi eficientă a instituţiilor, structurilor şi organismelor UE.

Direcţii de acţiune
Cadrul instituţional
• Restructurarea Departamentului Afacerilor Europene şi a mecanismului inter-instituţional de stabilire a poziţiilor României în cadrul Uniunii Europene pentru o coordonare eficientă a acestora.
Politici europene
• Procesul de extindere: dezvoltarea pe orizontală a UE trebuie făcută numai cu condiţia asigurării prealabile a cadrului instituţional de funcţionare a UE; în aceste condiţii, România va sprijini toate statele candidate pentru a îndeplini condiţiile de la Copenhaga cu privire la pregătirea pentru aderare.
• Procesul de lărgire: extinderea politicilor comunitare la nivelul tuturor statelor membre reprezintă o condiţie sine qua non pentru activarea efectului de sinergie la nivelul comunităţii europene; în acest context, România susţine ideea extinderii zonei euro la nivelul UE.
• Procesul de adâncire: dezvoltarea pe verticală, instituţională, constituie garanţia stabilităţii şi funcţionării eficiente a comunităţii europene; în acest context; România susţine ratificarea Tratatului de la Lisabona de către toate statele membre, până la data alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2009.
• Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce priveşte:
o reforma veniturilor proprii;
o reconfigurarea priorităţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale;
• Politica de coeziune: Menţinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE şi renegocierea acestora pentru perioada 2014-2020 prin care România să primească fondurile necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale.
• Libera circulaţie a persoanelor: Susţinem recomandarea Comisiei Europene către Statele Membre de a nu impune restricţii privind accesul lucrătorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este un factor pozitiv care determină creşterea economică, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă.
• Cooperarea la Marea Neagră: Ne vom asuma un rol activ în regiune, alături de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi diversificarea energetică, consolidarea instituţională, dezvoltarea economică şi extinderea comunităţii democratice.
• Politica comună în domeniul migraţiei: Migraţia trebuie să devină o politică comună a UE, ceea ce nu înseamnă că statele membre nu vor mai trebui să aibă anumite instrumente la dispoziţie pentru a stopa imigraţia ilegală şi traficul de persoane şi de asemenea pentru a decide în ce fel de sectoare economice ar trebui să permită angajarea persoanelor cu înalte calificări provenite din ţări terţe. Susţinem interesele românilor care lucrează în Europa şi milităm pentru drepturile acestora.
• Integrarea comunităţii Roma: Susţinem necesitatea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalităţii de şanse trebuie să stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea statutului de cetăţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei Agenţii Europene în domeniul incluziunii romilor, eventual găzduită chiar de ţara noastră.


CAPITOLUL 27: Cultură şi culte
Obiective de guvernare
1. Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural naţional; restaurarea, protejarea şi promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare culturală, având în vedere potenţialul patrimoniului cultural de a susţine dezvoltarea socială şi economică.
2. Susţinerea diversităţii culturale şi artistice.
3. Modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu realităţile de pe plan internaţional.
4. Perfecţionarea profesională continuă a personalului angajat în instituţiile de cultură.
5. Promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural internaţional.
6. Promovarea patrimoniului naţional în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
7. Dezvoltarea parteneriatului între stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare între culte în beneficiul întregii societăţi.

Direcţii de acţiune
• Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi protejare a patrimoniului cultural.
• Înfiinţarea de noi muzee şi spaţii expoziţionale în parteneriat cu administraţiile publice locale.
• Promovarea unui rol activ al bibliotecii în societate, precum şi construirea şi dotarea corespunzătoare a acestora.
• Asigurarea sprijinului financiar necesar pentru o prezenţă cât mai amplă a oamenilor de cultură la cele mai importante evenimente culturale din ţară şi străinătate (târguri de carte, festivaluri teatrale şi cinematografice, festivaluri muzicale, expoziţii de artă vizuală) etc.
• Încurajarea instituţiilor culturale din mediul rural şi din zonele defavorizate prin crearea unor aşezăminte culturale, biblioteci săteşti şi orăşeneşti în parteneriat cu Ministerul Educaţiei.
• Construirea atelierelor de creaţie potrivit cerinţelor existente în comunitatea artiştilor plastici.
• Susţinerea parteneriatului statului cu uniunile de creaţie.
• Modernizarea şi renovarea teatrelor şi filarmonicilor, construcţia de noi săli de spectacole în parteneriat cu administraţia publică locală şi crearea de instituţii (de spectacole, de proiecte sau gazdă) cu repertoriu multidisciplinar (spectacole de teatru, muzică, balet, arte vizuale etc.).
• Elaborarea de iniţiative legislative pentru salarizarea personalului din instituţiile de cultură şi legiferarea statutului artistului în România.
• Integrarea programatică a patrimoniului cultural material şi imaterial în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
• Susţinerea prezenţei şi a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei Bisericii la binele comun al societăţii.
• Sprijinirea dezvoltării comunităţilor religioase inclusiv în diaspora românească.
• Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi a celorlalte culte.


CAPITOLUL 28: Românii de pretutindeni
Obiective de guvernare
1. Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni.
2. Dobândirea/redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize.
3. Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate.
4. Crearea unui cadru instituţional funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni.
5. Asigurarea condiţiilor necesare exercitării dreptului de vot pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor.
Direcţii de acţiune
Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni
• Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunităţile româneşti din străinătate într-un avantaj pentru ţara noastră, o pârghie de influenţă şi o sursă de mândrie naţională.
• Protejarea şi promovarea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor tării, atât pentru cei care trăiesc în vecinătatea ţării noastre, cât şi pentru cei din emigraţie.
• Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identităţii culturale a persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti autohtone din ţările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoaşterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc.
• Promovarea în plan educaţional a proiectelor de sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare.
• Încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor culturale de tip identitar.
• Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţională şi locală din ţările în care trăiesc comunităţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţă de realităţile comunităţilor româneşti din lume.
• Sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ.
• Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizează protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunităţilor româneşti.
Dobândirea/redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize
• Adoptarea măsurilor legislative şi instituţionale privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetăţeniei române de către persoanele care sunt îndreptăţite în acest sens.
• Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum şi încheierea rapidă a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontieră cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.
• Flexibilizarea regimului de acordare de permise de munca temporare pe teritoriul românesc pentru cetăţenii provenind din statele din vecinătatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.).
Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate
• Eliminarea progresivă a restricţiilor pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru cetăţenii români.
• Respectarea de către statele membre UE, a drepturilor prevăzute de legislaţia europeană în materia dreptului muncii pentru cetăţenii comunitari români aflaţi la muncă în spaţiul UE.
• Cooperarea bilaterală cu statele din spaţiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţările respective.


CAPITOLUL 29: Securitate naţională
Obiective de guvernare
Scopul fundamental al actului guvernamental în domeniul securităţii naţionale îl reprezintă crearea condiţiilor politice, organizatorice şi administrative necesare pentru ca, printr-o guvernare eficientă, să putem garanta securitatea naţională prin: exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; asumarea conştientă a responsabilităţilor de către toate componentele societăţii; perfecţionarea capacităţii de decizie şi de acţiune a statului de drept în condiţiile supremaţiei legii; afirmarea României ca membru activ cu drepturi egale al comunităţii europene, euro-atlantice şi internaţionale.
1. Îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE, modificarea cadrului legislativ astfel încât să corespundă noilor realităţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern, alocarea resurselor necesare susţinerii reformelor preconizate în stategia de guvernare.
2. Participarea activă la promovarea democraţiei şi construcţiei securităţii în vecinătatea apropiată a României, în special în bazinul extins al Mării Negre, o problemă-cheie pentru securitatea naţională. În acest context, România trebuie să îşi asume rolul de vector în susţinerea dimensiunii estice a securităţii NATO şi UE.
3. Identificarea oportună şi contracararea proactivă a riscurilor şi ameninţărilor prin dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi decizie.
4. Prevenirea conflictelor şi gestionarea eficientă a riscurilor, a situaţiilor de criză şi a consecinţelor acestora.
5. Pe termen mediu, creşterea independenţei energetice a României, în sensul creşterii substanţiale a producţiei interne de energie, al reducerii dependenţei faţă de o sursă unică de import de energie precum şi al promovării unei Politici Comune de Securitate Energetică la nivelul UE.
6. Continuarea procesului de transformare a Armatei într-un instrument militar modern, credibil şi eficient, în măsură să asigure îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în cadrul apărării colective a NATO, a angajamentelor asumate în UE şi faţă de ceilalţi parteneri ai noştri, precum şi de susţinere a acţiunilor politico-diplomatice ale României pe plan internaţional.

Direcţii de acţiune
• Dezvoltarea şi utilizarea coerentă a capacităţilor instituţionale, politice, diplomatice, economice, militare şi de informaţii pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor regionale şi globale.
• Actualizarea şi modernizarea cadrului legislativ privind întărirea securităţii naţionale.
• Reforma structurilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar din România pentru combaterea eficientă a corupţiei şi crimei organizate.
• Apărarea intereselor energetice ale ţării noastre, promovarea unei „identităţi energetice” naţionale şi diversificarea surselor de aprovizionare.
• Protecţia şi dezvoltarea infrastructurii naţionale, conectarea la reţelele de transport europene.
• Dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi protecţie pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor, reducerea vulnerabilităţilor şi sesizarea oportunităţilor strategice pentru ţara noastră.
• Participarea la promovarea democraţiei, statului de drept, a stabilităţii şi securităţii în vecinătatea României, în contextul eforturilor întreprinse de UE, NATO şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi în alte zone de interes strategic pentru ţara noastră.
• Modernizarea înzestrării Armatei şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca aceasta să îşi îndeplinească rolul constituţional în bune condiţii.
• Alocarea anuală a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare şi până la 2,38% pe proiecte concrete, creşterea semnificativă a fondurilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă, asigurarea unei bugetări corespunzătoare pentru structurile militare şi de informaţii, precum şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
• Formarea unor corpuri profesionale adecvate, atragerea expertizei necesare sectorului de securitate naţională, crearea unor ghiduri de carieră pentru funcţionarii guvernamentali implicaţi în acest sector şi promovarea educaţiei şi cercetării în zona securităţii naţionale.


ANEXĂ: PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

Indicator An 2008 2009 2010 2011 2012
Produsul intern brut – mld lei, preţuri curente 505,0 582,7 660,7 745,9 838,1
Produsul intern brut – creştere reală – % 8,5 3,5 4,5 5,5 6,0
Inflaţia medie – % 7,9 5,0 4,0 3,5 3,0
Câştigul salarial mediu brut – lei/lună 1700 1870 2122 2410 2722
Salariul mediu brut – lei/lună 1580 1740 1975 2240 2532
Pensia medie de asigurări sociale de stat – lei/lună 593 760 862 978 1105
Numărul mediu de salariaţi – mii persoane 5055 5100 5220 5350 5485
Veniturile bugetare – % din PIB 32,0 32,6 34,0 35,1 35,9
Cheltuielile bugetare – % din PIB 35,5 35,1 35,6 36,2 36,8
Deficitul bugetului general consolidat – % din PIB 3,5 2,5 1,6 1,1 0,9
Deficitul de cont curent – % din PIB 13,3 11,1 9,7 9,3 8,8

Notă: Valoarea prognozată a indicatorilor macroeconomici prezintă un grad de relativitate cauzat de incertitudinile existente, pe fondul crizei financiare şi economice.

 

sursa: MEDIAFAX

 

What Next?

Recent Articles