Primul pas pentru armonizarea relaţiilor româno-sârbe privind minorităţile

Ministrul Diaconescu la Consiliului Afaceri Generale UE - blocarea Serbiei de a deveni candidat oficial la aderarea la UE foto MAE

La Bruxelles a fost semnat de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale.

Potrivit ministerului român de externe semnarea acestui Protocol este rezultatul demersurilor repetate şi insistente ale României pentru stipularea unormăsuri concrete de protejare a drepturilor şi identităţii persoanelor aparţinând minorităţii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparţinând acestei minorităţi din Valea Timocului.

Cu toate că întâlnirea plenară a Comisiei Mixte a avut loc în luna mai 2011, Protocolul nu a putut fi convenit până în seara zilei de 29 februarie 2012, chiar dacă reprezentanţi ai celor două delegaţii s-au întâlnit de mai multe ori în a doua parte a anului 2011, inclusiv în lunile octombrie şi noiembrie.

Protocolul semnat la 1 martie 2012 de Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE este primul Protocol al Comisiei Mixte care tratează pe fond problematica minorităţii române din Serbia, respectiv a minorităţii sârbe din România.

El conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă.

MAE precizează că Protocolul stipulează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Foarte important, părţile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situaţiei minorităţii române de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandări direcţionate, în mod clar, pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurării posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română în Timoc (Serbia de Est), angajarea în administraţie, problematica proprietăţilor comunităţii române.

O prevedere importantă a Protocolului Comisiei se referă la recomandarea către partea sârbă de a lua măsuri pentru a asigura accesul persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios în limba maternă. Acest drept este menţionat în Protocol prin raportare directă şi

explicită la standardele europene privind drepturile omului, care prevalează asupra cadrului legislativ intern.

Protocolul conţine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subliniind importanţa auto-identificării libere, fără nicio interferenţă, şi precizând în mod expres că autorităţile sârbe au obligaţia de a aplica recomandările formulate de Comisia Mixtă, precum şi prevederile Acordului din 2002, asupra întregului teritoriu al Republicii Serbia, aşadar inclusiv în Timoc.

Semnarea Protocolului răspunde intereselor legitime ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia, inclusiv prin faptul că abordează problematica reprezentării directe a minorităţii române în Parlamentul Republicii Serbia.

Protocolul are efecte benefice şi în ceea ce priveşte minoritatea sârbă din România. Părţile au agreat, de exemplu, prevederi concrete referitoare la asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă chiar şi în condiţiile scăderii numărului persoanelor care aparţin minorităţii sârbe.

Comisia Mixtă a fost înfiinţată prin Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 şi intrat în vigoare la 12 iulie 2004. Comisia Mixtă face recomandări pentru fiecare dintre cele două Guverne, respectiv recomandări comune, privind măsurile necesare în vederea exercitării drepturilor membrilor minorităţilor naţionale şi a protecţiei identităţii acestora (art. 11 din Acord).

Comisia Mixtă ar trebui să se reunească cel puţin odată pe an. Conform textului Acordului, prima reuniune a Comisiei Mixte ar fi trebuit să aibă loc în ianuarie 2005, dar această primă sesiune a putut fi convenită cu partea sârbă şi organizată numai în noiembrie 2009, în urma demersurilor repetate şi insistente ale părţii române. În consecinţă, Comisia Mixtă s-a reunit în plen până în prezent doar de doua ori: în noiembrie 2009 şi în mai 2011.

În cursul ultimei reuniuni a miniştrilor Afacerilor Europene din statele UE, România a blocat adoptarea unei decizii privind acordarea  statutului de candidat pentru aderarea la UE Serbiei.

sursa: MAE

What Next?

Related Articles