Preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş au cerut cetăţenia maghiară

Odată cu intrarea în vigoare a legii maghiare a dublei cetăţenii, preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus, luni 03 ianuarie, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, documentele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, omologul său din Covasna, Tamas Sandor şi preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edit-Emőke, au completat timp de aproape o oră toate cererile necesare depunerii dosarului pentru obţinerea cetăţeniei maghiare.

După depunerea documentelor, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat pentru AGERPRES că este emoţionat, dar şi onorat că a putut să solicite cetăţenia ungară. “Este un drept şi o modalitate prin care se declară apartenenţa la naţiunea maghiară, chiar dacă suntem despărţiţi de graniţe”, a susţinut acesta.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a afirmat că nu a cerut cetăţenia maghiară atunci când a locuit la Budapesta, timp de cinci ani, ci a solicitat-o în România. “Vrem să fim cetăţeni maghiari în Secuime, aici vrem să trăim şi să muncim”, a spus acesta.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edit-Emőke, a spus că “cetăţenia maghiară va fi o dovadă a naţionalităţii şi un act de recunoaştere a faptului că există maghiari şi în alte teritorii din afara Ungariei”.

La sediul Consulatului General al Ungariei din Miercurea Ciuc a venit şi primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care este de părere că solicitarea cetăţeniei maghiare este mai mult o chestiune emoţională, şi nu o abordare pragmatică.

“Este un moment pe care îl aşteptăm demult, este mai mult o chestiune emoţională, nu este o abordare pragmatică, din punctul nostru de vedere. Suntem cetăţeni europeni, suntem cetăţeni români şi cred că, ca şi ardeleni, este normal să fim şi cetăţeni maghiari”, a afirmat Antal Arpad.

Câteva mii de etnici maghiari s-au înscris pe listă pentru a-şi depune documentele de obţinere a cetăţeniei maghiare, la consulatul de la Miercurea Ciuc. Ei au fost programaţi, pentru a se evita aglomeraţia, la fiecare ghişeu, urmând să fie primiţi, zilnic, între 15 şi 20 de solicitanţi. Programările sunt făcute deja până în luna martie.

Parlamentul de la Budapesta a aprobat, anul trecut, legea privind acordarea dublei cetăţenii maghiarilor din afara graniţelor. Potrivit legii, etnicii maghiari care vor să obţină dubla cetăţenie trebuie să demonstreze că au origini maghiare şi că pot vorbi limba maghiară. Măsura priveşte în jur de 3,5 milioane de maghiari ce trăiesc în statele vecine Ungariei, ţară care are circa 10 milioane de locuitori.

Secretarul de stat în Ministerul ungar al Justiţiei şi Administraţiei Publice, Bence Retvari, a afirmat că Ungaria ar trebui să analizeze opţiunea de a le acorda maghiarilor de pe graniţă dreptul de a vota pe liste de partid, în cadrul alegerilor generale. El a făcut aceste remarci la Budapesta, cu ocazia depunerii primei cereri de acordare a cetăţeniei ungare pentru un reprezentant al comunităţii maghiare din afara ţării.

El a dat ca exemplu Croaţia, care le asigură etnicilor croaţi din străinătate posibilitatea de a vota pe liste de partid şi a subliniat că acest lucru trebuie studiat şi în Ungaria.

La rândul său, Tamas Wetzel, comisar guvernamental pentru problema cetăţeniei, a apreciat că lucrurile vor decurge lin cu procedura simplificată de acordare a cetăţeniei şi că răspunsul va veni în 3-4 luni de la depunerea cererii.

Legea privind acordarea cetăţeniei pentru etnicii maghiari din afara Ungariei a intrat în vigoare la 1 ianuarie, iar primele aplicaţii pentru cetăţenie au putut fi depuse luni, prima zi lucrătoare din 2011. Primul care a depus o asemenea cerere a fost Hantz Peter, originar din Cluj, dar care lucrează în prezent în Elveţia.

sursa: AGERPRES

What Next?

Related Articles