Polonia, Cehia şi Ungaria – după 15 ani de apartenenţă la NATO

Sediul NATO Bruxelles. foto mediafaxÎn urmă cu 15 ani, mai exact pe 12 martie, 1999, Polonia, Cehia şi Ungaria aderau la NATO. Aşadar, ruptura de blocul militar comunist, consfiinţit prin Pactul de la Varşovia, se producea. Opţiunea pentru noua Alianţă militară a însemnat o decizie faţă de care cele trei state îşi exprimă satisfacţia şi în prezent. Aceasta, în contextul crizei ruso-ucrainene.

“NATO este cea mai sigură Alianţă din care Polonia a făcut parte vreodată”, a declarat premierul polonez Donald Tusk, în cursul unei vizite efectuate pe 10 martie la o bază militară de la Siemirowice (nord).

Deschiderea către Est a amplificat extinderea Alianţei Nord-Atlantice şi către alţi membri semnatari ai Pactului de la Varşovia.

La 12 martie 1999, după zece ani de negocieri dificile, Varşovia, Praga şi Budapesta erau primele care aderau la NATO.

După încă 5 ani, alte foste ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est – Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Bulgaria şi România – au aderat la NATO, în 2004. În acest fel se anula scindarea din timpul existenţei Cortinei de Fier.

“Fără o apartenenţă la NATO, conflictul ruso-ucrainean ar fi reprezentat o ameninţare absolut dramatică la adresa Poloniei şi a statelor baltice”, a declarat fostul preşedinte polonez, Aleksander Kwasniewski.

“Dacă Polonia nu era în NATO, statele baltice nu ar fi fost nici ele (…). Am fi avut în această regiune a lumii un fel de gol în domeniul securităţii, iar acest vid ar fi putut să fie umplut cu uşurinţă de altcineva”, a afirmat fostul preşedinte. “Însă, în prezent, mulţumită umbrelei NATO, putem să dormim mult mai liniştiţi”, a mai adăugat el.

În urma unui unui sondaj de opinie efectuat cu ocazia acestei sărbătoriri efectuat de către Institutul CBOS, aproximativ 62% dintre polonezi aprobă apartenenţa ţării lor la NATO, iar doar patru la sută se declară “împotrivă”.

Criza ruso-ucraineană a reanimat spectrul unui nou posibil Război Rece al secolului XXI. Prin urmare, Polonia, îngrijorată de acţiunile Rusiei întreprinse în Crimeea şi desigur, din perspectiva securităţii sale, a invocat Tratatul de bază al NATO care prevede consultări atunci când un stat-membru consideră că îi este ameninţată securitatea.

Pe de altă parte, în noul context internaţional creat în această parte a lumii, şi din dorinţa de a oferi asigurări aliaţilor est-europeni din cadrul NATO, Statele Unite au decis să-şi intensifice antrenamentele aeriene comune cu Polonia şi să-şi sporească participarea la protejarea spaţiului aerian al statelor baltice.
În acest  sens, 12 avioane de vânătoare de tip F-16 şi aproximativ 300 de militari urmează să sosească în Polonia până joi,13 martie, pentru a participa la un “exerciţiu militar.

“Desfăşurarea acestui exerciţiu a fost devansată şi extinsă într-un context politic tensionat din cauza situaţiei din Ucraina”, declara Jacek Sonta, un purtător de cuvânt al Ministerului polonez al Apărării.
În actuala criză regională, ruşii şi ucrainenii dau asigurări că ar căuta o soluţie “diplomatică” cu privire la Peninsula separatistă Crimeea, căreia preşedintele rus Vladimir Putin îi apără “dreptul” de a fi anexată Rusiei. În acelaşi timp, Kievul a cerut Statelor Unite să impună “o încetare a “agresiunii”.

Washingtonul şi Londra au devenit garante, împreună cu Moscova, ale integrităţii teritoriale a Ucrainei, atunci când această fostă republică sovietică a renunţat la arsenalul nuclear în 1994.

“În prezent NATO nu mai este aceeaşi organizaţie ca cea care a înfrânt URSS-ul; nu mai este Alianţa la care am aderat în urmă cu zece ani, dar continui să cred că este cel mai bun lucru pentru noi în domeniul securităţii”, a subliniat, la Praga, generalul ceh Andor Sandor, un expert şi fost şef al serviciilor militare de informaţii.

Ungaria şi-a exprimat, de asemenea, satisfacţia faţă de aderarea la NATO.

“Aderarea la NATO a reprezentat un adevărat avantaj pentru Ungaria. Acest lucru ne-a permis angrenarea în comunitatea militară transatlantică”, a declarat pentru AFP Istvan Balogh, un specialist în probleme de Apărare de la Institutul ungar pentru Afaceri Internaţionale.

“Experienţa acumulată în luptă în teatrele de operaţiuni, cum ar fi de ex. în Afganistan – care demonstrează felul în care  funcţionează un mediu militar din secolul al XXI-lea – a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea ştiinţei militare maghiare”, a adăugat el.

Istvan Gyarmati, un expert în domeniul Apărării şi un fost diplomat, preşedinte al unui ONG – Centrul Internaţional pentru Tranziţie Democratică – subliniază că “experienţa Ungariei în NATO a fost un extrem de pozitivă”. “Am înregistrat multe progrese de când am aderat”, afirmă el.

În concluzie, pasul făcut în urmă cu 15 ani de cele trei ţări a însemnat un câştig deosebit, atât în planul experienţei militare dobândite, cât şi în ceea ce priveşte siguranţa şi protecţia oferită de umbrela NATO.

 

Sursa: MEDIAFAX

 

S.B.

What Next?

Related Articles