Pentru unii sunt bani, pentru marea masă, NU!

bani luati mita. foto cotidianul

În urmă cu câteva luni scriam despre felul în care asistăm – în transă parcă – la disoluţia statului român. Şi fireşte, îmi manifestam îngrijorarea.
Azi, la o zi de la tot felul de ştiri şi informaţii – care pur-şi-simplu ne bombardează – am ajuns să fiu chiar disperată. Mai concret, sursa disperării mele este reprezentată de declaraţiile făcute de preşedintele Băsescu la RRA şi de evoluţia dosarelor de la Cluj. De ce le pun “în relaţie”? Pentru că ele sunt “în relaţie”, pentru că între ele există o oarecare legătură. Ele sunt dovada faptului că statul a devenit o instituţie nefuncţională, blocată, depăşită.
Pe scurt, despre ce este vorba?
Întâi, despre afirmaţiile făcute de Traian Băsescu la RRA din care am reţinut următoarele:
– economia este în stagnare
– ne împrumutăm ca să plătim pensii şi salarii
– mai mult, pensiile şi salariile rămân îngheţate în anul viitor
– în anul viitor se vor mai face concedieri din sectorul public, pentru ca să reducem cheltuielile cu plata salariilor
– nu vom pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, care prevăd restituirea procentelor ce au fost tăiate din salariile bugetarilor
Şi TOATE ACESTEA, PENTRU CĂ NU SUNT BANI!!!
Pe de altă parte, un primar – Apostu – de la Cluj, supranumit şi “mâna dreaptă” a premierului Boc,în nişte interceptări telefonice afirma că are intrare la “number one”, şi că, poate face ca, în schimbul unei şpăgi substanţile (de 10%) să fie alocaţi preferenţial sume de bani din rezerva de stat. DECI, sunt BANI?
Ce se poate spune despre un stat în care nu se pun în aplicare hotărâri judecătoreşti, un stat în care mita ajunge la guvern, iar probabil, de la guvern se duce la şpăgari şi mafioţi?
Cum poate fi numit un stat condus de un preşedinte care afirmă că “nu se pun în aplicare hotărâri judecătoreşti pentru că nu sunt bani”?

De ce nu sunt bani? Simplu. Pentru că “se fură”. Cine fură? Cine poate. Dar de putut, însă, nu poate oricine!

 

Sorina Bruj

What Next?

Related Articles