Parlamentul Romaniei a aprobat noul Consiliu de Administratie a BNR

Noul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a fost aprobat de Parlamentul României cu 251 de voturi pentru şi 42 împotrivă.

Votul a fost necesar datorită schimbării configuraţiei Parlamentului după alegerile din 2008.

Noua echipă a CA al BNR este alcătuită din Mugur Isărescu (guvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Bogdan Olteanu (viceguvernator), Cristian Popa (viceguvernator), Nicolae Danila, Marin Dinu, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu (ultimii cinci membri în CA fără funcţie executivă).
În actualul mandat, care expiră în 10 octombrie, membrii CA ai BNR sunt: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Florin Georgescu – prim-viceguvernator, Eugen Dijmarescu – viceguvernator, Cristian Popa – viceguvernator, Silviu Cerna, Maria Ene, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu. În urma votului, PSD a obţinut trei locuri în CA, PDL şi PNL câte două, iar UDMR unul.

Mugur Isarescu, şi viceguvernatorul, Cristian Popa, sunt singurii din noua formulă a Consiliului de Administraţie care au fost validaţi cu totalitatea voturilor comsiilor de specialitate ale Parlamentului.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a avut toate voturile pentru, cu excepţia unei singure abţinere, iar Bogdan Olteanu, nou în CA, propus pentru funcţia de viceguvernator, a primit 27 de voturi pentru, 14 împotrivă şi o abţinere.

Lucian Croitoru, care în prezent este consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, nu a primit aviz favorabil pentru postul de viceguvernator pentru care a candidat, în condiţiile în care a primit 24 de voturi împotrivă, 14 pentru şi trei abţineri.

Daniel Daianu şi Silviu Cerna nu au primit nici ei suficiente voturi pentru un aviz favorabil.

Principala responsabilitate a Consiliului de Administraţie al BNR în noul mandat va fi adoptarea euro, punctul final şi cel mai dificil fiind cursul de schimb la care se face trecerea, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la audierile din Parlament.

“Nu văd o altă chestiune mai importantă pentru următorul mandat decât trecerea la euro, care include stabilitatea preţurilor, dar şi stabilitatea cursului de schimb, respectiv asigurarea acestora de o manieră durabilă. Chestiunea vitală, punctul final şi cel mai greu, îl reprezintă cursul de schimb la care se face trecerea”, a spus Isărescu.

Acesta a reamintit că principala problemă în procesul de adoptare a euro o constituie în prezent reducerea deficitului bugetar, nu inflaţia sau dobânzile. Banca centrală şi guvernul şi-au propus ca România să adopte moneda unică europeană în 2014, ceea ce înseamnă intrarea în ERM-2 (anticamera zonei euro) în 2012.

Potrivit viceguvernatorului BNR Cristian Popa, intrarea efectivă în zona euro ar putea avea loc la 1 ianuarie 2015, dacă România primeşte decizie favorabilă în 2014.

Noul mandat al CA al BNR începe în 11 octombrie 2009 şi expiră la finalul lui 2014.

Potrivit criteriilor Tratatului de la Maastricht, adoptarea euro este condiţionată de un nivel al inflaţiei care să nu fie mai mare cu două puncte procentuale decât media inflaţiei din ţările cu cel mai mic nivel, deficitul public să fie de cel mult 3 la sută din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60 la sută din PIB.

Guvernatorul a remarcat o menţinere la cote mari a dobânzilor la credit, deşi au coborat dobânzile la depozite. “Ne aşteptăm la o corecţie de 2-3-4 la sută din PIB pentru deficitul de cont curent. Acum vorbim de o scădere de aproape 8 puncte procentuale din PIB. Amintesc că am mai fost la cârma unei ajustări din poziţia de premier. Atunci, ajustarea a fost de 4,5 la sută din PIB şi a fost extrem de dureroasă, venind şi pe fundalul unei recesiuni la noi, după trei ani de scădere şi o săracie cruntă în ţară, în perioada 1999-2000″, a amintit Isărescu.

Pe de altă parte, el a subliniat că, prin contracţia PIB de anul acesta, economia românească revine practic la nivelul din 2007, în condiţiile în care anul trecut produsul intern brut a avansat cu 7,1 la sută.

sursa: AGERPRES

What Next?

Related Articles