Parlamente unicamerale si Parlamente bicamerale in UE

La cererea Fundaţiei AlegRO, un colectiv de specialişti în drept constituţional şi în tehnici parlamentare a efectuat un studiu care să pună în evidenţă valabilitatea demersului făcut de preşedintele României, Traian Băsescu, de organizare a Referendumului pentru Parlament unicameral cu 300 de membri.

Gradul de reprezentare a populaţiei de către parlamentarii statelor membre U.E., în Parlamentele naţionale ale acestora:

A. PARLAMENTE BICAMERALE

1. Olanda – populaţie16, 27 milioane – 225 parlamentari – medie 72.300
2. Spania – populaţie 41 milioane – 600 parlamentari – medie 68.300
3. Polonia – populaţie 38 milioanr – 560 parlamentari – medie 68.000
4. Franţa – populaţie 60 milioane – 920 parlamentari – medie 65.200
5. Italia – populaţie 58 milioane – 915 parlamentari – medie 63.800
6. România (azi) – populaţie 22 milioane – 456 parlamentari – medie 48.250
7. Cehia – populaţie 10 milioane – 280 parlamentari – medie 35.700
8. Slovenia – populaţie 2 milioane – 130 parlamentari – medie 15.380

X) La această medie mare, bicameralismul suplimeşte deficitul de reprezentativitate.
Se exclud statele în care ce-a de-a doua Cameră fie nu este integral aleasă (Marea Britanie – Camera Lorzilor), fie este aleasă integral sau parţial de alte autorităţi decât electoratul (Germania, Austria, Belgia şi Irlanda).
XX) De notat că, sub raportul populaţiei, România ocupă locul 7 în ierarhia UE şi locul 6 în topul mediei de reprezentativitate. Precizăm că au fost eliminaţi din calcul 15 parlamentari din 471 pentru că ei reprezintă minorităţi care sunt determinate într-un mod diferenţiat decât parlamentarii aleşi de corpul electoral şi pentru o normă de reprezentare infinit mai restrânsă. În cazul în care totuşi ar fi şi ei incluşi în numărul total de parlamentari (471), nevoia de reprezentare ar fi de 46.700.
OBSERVAŢII: Nu au fost incluse state foarte mici: Ciprul, spre exemplu, cu totul nesemnificative.
XXX) Mare Adunare Naţională (RSR) avea 349 deputaţi!

B. PARLAMENTE MONOCAMERALE

În cazul în care, potrivit reformei propuse- 300 parlamentari într-un parlament monocameral – şi i-ar schimba şi structura şi numărul parlamentarilor, România ar avea o medie de reprezentare de 73.300, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, inclusiv prin raportarea la parlamentele bicamerale.

1. Portugalia – populaţie 10,5 milioane – 235 parlamentari – 44.700
2. Bulgaria – populaţie. 8 milioane 240 parlamentari – 40.700
3. Slovecia – populaţie 5,4 milioane – 150 parlamentari 36.000
4. Grecia – populaţie 10,5 milioane – 300 parlamentari – 35.000
5. Danemarca – populaţie 5,5 milioane – 179 parlamentari – 30.000
6. Lituania – populaţie 3,7 milioane – 140 parlamentari – 26.400
7. Ungaria – populaţie 10 milioane – 386 parlamentari – 25.900
8. Suedia – populaţie 9 milioane – 324 parlamentari – 25.800
9. Finlanda – populaţie 5 milioane- 200 parlamentari – 25.000
10. Letonia – populaţie 2, 3 milioane – 100 parlamentari – 23.000

Observaţii: Din acelaşi motiv nu au fost incluse Malta, Luxemburg, Estonia.

Concluzie: Conform celor de mai sus, la media propusă pentru România (73.300), grecii şi slovacii ar avea 2 parlamente, iar suedezii şi finlandezii 3.

Sub raport exclusiv numeric, actualmente România se află pe locul 7, ca număr de parlamentari:

1. Marea Britanie – circa1200
2. Franţa – circa 920
3. Italia – circa 915
4. Germania – circa 708
5. Spania – circa 600
6. Polonia – circa 560
7. România – circa 471
8. Ungaria – circa 386
9. Suedia – circa 349
10. Grecia -circa 300

Cât despre reprezentarea din alte ţări, în raport cu populaţia acestora, România ar trebui să aibă dublul Greciei (600), sau de 4 ori cât Finlanda (cu 5 milioane), adică 800! Sau tot dublul Ungariei, adică – 770!

Potrivit concluziilor AlegRO, publicate de Amos News demersul prezidenţial este unul inoportun şi improbabil. Chiar şi marea Adunare Naţională avea mai mulţi reprezentanţi decât parlamentul propus de Traian Băsecu. Media de reprezentare care rezultă – un parlamentar la 73.000 locuitori – ar fi de departe cea mai mare din Uniunea Europeană, făcând extrem de dificilă o acoperire cât de cât eficientă a mandatului acordat.

sursa: Fundatia AlegRO

What Next?

Related Articles