Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, că “Ministerul Sănătăţii Publice va avea rol de coordonator al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în condiţiile păstrării autonomiei CNAS şi a statutului de ordonator principal de credite”.
Guvernul a aprobat, în acest sens, o Ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
“Ministerul Sănătăţii va avea rol de coordonator al CNAS în aplicarea politicilor, programelor guvernamentale în domeniul sănătăţii, adică o corelare a politicilor naţionale de sănătate realizate de Ministerul Sănătăţii, cu politicile financiare ale serviciilor de sănătate”, a afirmat ministrul sănătăţii.
Ministrul Ritli Ladislau a explicat cum anume Ministerul Sănătăţii îşi va exercita atribuţiile în relaţia cu CNAS.
Astfel, Ministerul Sănătăţii va aviza (n.n.are caracter consultativ) sau va emite aviz conform (n.n. are caracter obligatoriu) după caz, pentru următoarele documente:
- proiectul de buget de venituri şi cheltuieli al CNAS;
- rectificarea bugetului;
- proiecte de acte normative ale CNAS;
- planul de activitate şi raportul anual, statutul, documentele de cooperare naţională ale instituţiei.
De asemenea, CNAS va raporta sau va prezenta rapoarte trimestriale sau anuale Ministerului Sănătăţii.
Totodată, Ministerul Sănătăţii va avea atribuţii de control al licitaţiilor naţionale privind medicamentele specifice programelor naţionale şi al caselor judeţene de asigurări de sănătate.
Ministrul Sănătăţii va fi invitat permanent al consiliului de administraţie al CNAS, îl va prezida, fără drept de vot.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern menţine prevederile potrivit cărora CNAS răspunde în faţa Guvernului şi a asiguraţilor, dar şi în faţa Ministerului Sănătăţii, pentru întreaga activitate. De asemenea, va fi păstrată procedura de numire a preşedintelui CNAS.
Pe de altă parte, ministrul Ritli Ladislau a menţionat că Ministerul Sănătăţii va propune Guvernului, săptămâna viitoare, trei proiecte de acte normative:
- proiect referitor la funcţionarea sistemului clawback adoptat în 2009;
- proiect referitor la noul sistem clawback, respectiv o corelare cu bugetul existent,
- mobilizarea sumei de 150 milioane lei pentru programul de sănătate.


NATO nu va folosi forţa militară în Siria
Se poate vorbi de o reformare a clasei politice româneşti?
Spania, un alt stat UE, care pune în pericol zona euro
Parlamentul grec a fost dizolvat
Agenda summitului NATO de la Chicago
Începe summitul G8
Ce mai e cu noua relaţie franco-germană
Atitudinea unor state UE faţă de propunerea de majorare a bugetului pe 2013
UE – sancţiuni împotriva Siriei
Va ieşi, în cele din urmă, Grecia din zona euro?