Libanul – fără preşedinte

alegeri Liban. foto jurnal.mdÎn această lună se împlinesc doi ani – 24 de luni – de când Libanul nu a reuşit să-şi aleagă un nou preşedinte (mandatul preşedintelui Michel Suleiman a expirat în mai 2014 şi el fiind ales după o perioadă lungă de aşteptare, circa 17 luni). Parlamentul, care alege preşedintele, cu o majoritate de două treimi, s-a reunit de 37 de ori în perioada respectivă, fără a reuşi să decidă viitorul preşedinte al Libanului (acesta trebuie, conform Constituţiei, să fie creştin maronit), de cele mai multe ori însă şedinţele parlamentului nu au întrunit qvorumul necesar.

Să precizăm încă de la bun început că situaţia alegerilor prezidenţiale libaneze nu depinde numai de situaţia politică internă, ea este influenţată, cel puţin în aceeaşi măsură, dacă nu chiar mai mult, de factori externi şi nu este nici un secret dacă numim aici Arabia Saudită, Iran, SUA, Franţa, Turcia, Rusia, Marea Britanie, iar enumerarea ar mai putea continua. De ce? Pentru că Libanul, aşa cum am mai scris în aceste pagini, este un barometru al situaţiei din Orientul Mijlociu. Atunci când situaţia din Levant şi Orientul Mijlociu se ameliorează, aceasta se repercutează şi în Liban. Ori, acum, în Liban se află circa 1,5 milioane de refugiaţi sirieni, care se adaugă la problemele politice şi economico-sociale ale ţării reprezentate de situaţia refugiaţilor palestiniei (circa 400.000 în Liban), Siria este în pragul colapsului, cu toată intervenţia militară rusă în sprijinul lui Bashar al-Assad, relaţiile dintre marile puteri internaţionale dar şi dintre puterile regionale sunt într-o perioadă de reaşezare, ca urmare, micul Liban percepe, suportă şi arată (celor care ştiu să descifreze) atât situaţia actuală, dar şi perspectivele imediate, cel puţin, la fel ca un barometru.
continuarea pe www.ingepo.ro

Corneliu PIVARIU

What Next?

Related Articles