Legea salarizarii produsul sintagmei “Fă-te Mircea că lucrezi”?

După cât de contestată este Legea unică a salarizării putem trage concluzia, firească de altfel, că aceasta este produsul doar a voinţei nu şi a putinţei legislative.

Dovada o face intenţia de modificare a acesteia.

Dupa ce a avut cel putin 13 variante inainte ca executivul condus de Emil Boc sa isi asume raspunderea pe proiectul legislativ in luna septembrie a anului trecut si dupa ce a fost discutata timp de cateva luni de sindicate, patronate si Ministerul Muncii, legea salarizarii este din nou pe masa negocierilor.

Sindicalistii spun ca exista o serie de neconcordante in lege, printre care se numara si suprapunerea peste o alta lege in vigoare sau faptul ca exista mai multi sefi decat angajati pe functii de executie in grila care ierarhizeaza functiile din sistemul bugetar.

“Legea s-a facut mult prea rapid si de aceea au aparut o serie de disfunctionalitati. Documentul a intrat in vigoare din cauza presiunii legate de acordul cu FMI”, sustine Bogdan Hossu, liderul confederatiei sindicale “Cartel Alfa”, care a participat ieri la prima intalnire dintre liderii de sindicat si reprezentantii Ministerului Muncii si ai altor ministere pentru negocieri pe marginea legea salarizarii. Specialistii din ministere si lideri de sindicat au format de la inceputul acestui an o comisie care va formula propuneri de imbunatatire ale legii pana la jumatatea anului.

“Am cerut o reevaluare a coeficientilor, ceea ce va duce implicit la o modificare a valorii de 705 lei pentru coeficientul I din grila, astfel incat sa se ajunga la un raport egal intre functiile de conducere si cele de executie, iar pana in 2015 salariul minim pe economie sa ajunga la jumatate din valoarea salariului mediu pe economie”, a mai spus Hossu. El a precizat ca 40% din functiile corespunzatoare grilei de salarizare sunt de executie, restul fiind de conducere.

Reprezentantii Ministerului Muncii nu au precizat daca vor exista modificari in ceea ce priveste valoarea coeficientului I din grila. In prezent, salariul minim brut pe economie este de 600 de lei, iar salariul mediu brut lunar este de aproximativ 1.880 de lei.

Evaluari pana pe 30 iunie

“Deocamdata, legea prevede un coeficient de 705 lei. Pana la 30 iunie, nu se va face nicio modificare, pentru ca aceasta comisie are sarcina de a analiza structura functiilor din domeniul bugetar, dupa care va veni cu o serie de propuneri”, sustine Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii. El nu a precizat daca disfunctiona­litatile identificate de sindicalisti sunt reale, un rezultat fiind asteptat in urma analizelor efectuate de comisie.

“Legea nu are o structura coerenta, cu functii clare. Din cele 4.000 de functii identificate in toate sectoarele bugetare, se va lua un esantion de 1.000 de functii, si nu de 6 functii, cum a fost pana acum, iar comisia va face o alta evaluare”, a mai spus Hossu.

Liderul Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, aflat la o intalnire tot la Ministerul Muncii, spunea recent ca exista o serie de salariati bugetari care nu au fost cuprinsi in noua grila, dand drept exemplu o parte din angajatii de la Camera Deputatilor.

Legea salarizarii va afecta 1,4 de milioane de salariati din sistemul bugetar si va functiona pe baza unei grile de ierarhizare in care raportul intre salariul minim pe economie si cel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al presedintelui Romaniei.

Ce spun sindicalistii ca trebuie modificat

    * In grila, functiile de executie ocupa 40%, restul fiind de conducere, ceea ce inseamna ca cel mai prost platit angajat din conducere castiga mai mult decat cel mai performant angajat aflat pe cea mai inalta treapta a functiilor de executie.
    * In unele domenii, angajatii cu functii mai mici au un coeficient de ierarhizare mai mare decat cei aflati pe pozitii cu responsabilitati mai mari: de exemplu, un contabil cu studii medii dintr-o scoala castiga mai bine decat un profesor cu studii superioare din invatamantul preuniversitar.
    * Muncitorii de gradul I dintr-un domeniu de activitate pot pleca in alte domenii, pe aceleasi functii, pentru salarii mai mari.
    * Unele functii nu se regasesc in lege: bibliotecari, o parte din angajatii din domeniul asistentei sociale, unii angajati de la Camera Deputatilor.
    * Un cercetator stiintific castiga la fel ca un profesor universitar; potrivit legii, un cercetator stiintific are sporuri lunare mai mari decat cele ale profesorilor universitari, primind, de exemplu, bonus de pana la 25% la salariu daca cunoaste doua sau mai multe limbi straine.

sursa: Ziarul Financiar

What Next?

Related Articles