Guvernul Boc îşi asumă iar raspunderea…

Emil Boc - omul care a condus nenumarate guverne ... boc

Din nou, guvernul Boc îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului. De data aceasta, pentru comasarea alegerilor locale şi parlamentare în anul 2012. În acest sens, la sfârşitul şedinţei de Guvern din 12 decembrie, Emil Boc a declarat că Guvernul a adoptat proiectul de Lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012.

Totodată, Executivul a adoptat proiectul pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali care vizează organizarea, la aceeaşi dată, a alegerilor locale şi a celor parlamentare în anul 2012.

Boc a afirmat că Executivul a propus acest proiect de lege prin procedura angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, calendarul procedurii urmând să fie stabilit de birourile permanente ale Parlamentului.

“Dorim ca în 2012, un an încă extrem de dificil în contextul crizei economice internaţionale, să avem mai puţină dezbatere care să producă instabilitate şi să avem un an în care să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă investiţii, locuri de muncă pentru a putea consolida creşterea economică” a declarat Boc.
De asemenea, primul-ministru a declarat că “prin comasarea alegerilor se mizează pe o rată mai crescută a participării la vot şi ”nu trebuie ignorat şi faptul că se face o economie bugetară de aproximativ 20 de milioane de euro”.

Boc a ţinut să precizeze că “există mai multe situaţii precedente asemănătoare în ceea ce priveşte comasarea alegerilor. Astfel, până în anul 2004, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi alegerile pentru Preşedintele României s-au desfăşurat la aceeaşi data; în anul 2007, referendumul privind introducerea votului uninominal s-a desfăşurat în aceeaşi dată”.

 

Sursa: comunicat de presă al Guvernului României

What Next?

Related Articles

One Response to "Guvernul Boc îşi asumă iar raspunderea…"

  1. costel says:

    “Dai ‘nainte cu tupeu”. Asta e deviza si ratiunea actiunilor lui BOC BASE si a celor de la putere. Prin prisma prevederilor art. 113 si 114 din Constitutie, apetitul nejustificat pentru angajarea raspunderii guvernului poate fi domolit prin motiunea de cenzura.
    Problema de pana acum cu motiunile de cenzuira este ca se incalca prevederile art. 32-40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    Desi nu se prevede expres nici ca se voteaza obligatoriu nici ca se poate abtine de la vot, asa cum sunt formulate, textele acestor articole (vezi mai jos extras) sunt clare privind urmatoarele aspecte:
    -votul deputatilor si senatorilor este personal dar exprimat in conditiile prevederilor exprese din Regulament;
    -pentru adoptarea unei motiuniuni de cenzura, votul prin bile este OBLIGATORIU, exclusiv SECRET, cu numai doua variante, “PENTRU” si ”CONTRA”, prevazute expres de art.36, NEEXISTAND ABTINERE.
    Cu toate acestea, deputatii si senatorii, invocand nu stiu ce cutume(care nu-si gasesc aplicare in domeniul in care sunt stabilite norme de reglementare), incep sedintele cu cvorumul obligatoriu dar numarul voturilor exprimate este mai mic decat cvorumul si voteaza cu bilele la vedere(deci nu este exclusiv secret).
    La motiunea de cenzura din 27.10.2010, parlamentarii PD-L au fost in sala dar nu au votat. Deci au inteles obligativitatea prezentei-vezi mai jos art. 21. Optiunea de a nu vota desi prezenti in sala-care ar echivala cu abtinere conform declaratiilor unor membrii marcanti ai PD-L- incalca prevederile art. 33, 34 si 36 din regulamentul sedintelor comune. Dovada: PV de numarare a voturilor la motiunea de cenzura din 27.10.2010 a constata numai voturi “pentru” si “contra” desi, cu certitudine, a fost un vot prin introducerea ambelor bile in aceeasi urna care s-a dorit “abtinere” conform declaratiei celui care a votat.
    Cum aceste stari de fapt nu au provocat reactiile legitime, daca nu chiar obligatorii, din partea parlamentarilor, a opozitiei sau a societatii civile, s-a ajuns la situatia actuala cand practic, votul cu bilele la vedere este o forma de control a votului.

    Extras din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului
    Art. 21. – Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările şedinţei comune şi să se înscrie pe lista de prezenţă, ţinută de secretari.
    Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să anunţe din timp Biroul permanent respectiv, menţionând cauzele care îl impiedică să participe.
    Deputatului sau senatorului care nu îşi poate motiva absenţa i se reţine din indemnizaţia lunară o sumă de bani corespunzătoare unei zile de lucru în plen.

    Secţiunea a 5-a
    Procedura de vot
    Art. 32. – Votul deputaţilor şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.
    Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, prin ridicare în picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce şedinţa.
    Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.
    Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau prin bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere.
    Art. 33. – Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, vor stabili de fiecare dată ce procedură de vot vor utiliza, în afara cazurilor în care prin prezentul regulament se stabileşte o procedură de vot obligatorie.
    Art. 34. – Acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret prin bile.
    Art. 35. – Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor “pentru” şi “contra”; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor şi senatorilor; fiecare deputat şi senator răspunde “pentru” sau “contra”.
    După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor şi senatorilor care nu au răspuns.
    Art. 36. – Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune se aşază o urnă albă şi alta neagră. Deputaţii şi senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot “pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot “contra”.
    Art. 37. – În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
    Deputatul şi senatorul votează “pentru” lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; ei votează “contra” ştergând numele şi prenumele persoanei propuse.
    Buletinele de vot se introduc în urne.
    Art. 38. – Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.
    Textele aflate în divergenţă din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
    Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenţă din legile organice şi care nu au fost soluţionate prin procedura de mediere, precum şi a Regulamentului şedinţelor comune se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenţă din legile ordinare şi care nu au fost soluţionate prin procedura de mediere, precum şi a celorlalte hotărâri care se iau în şedinţele comune este supusă regulii majorităţii simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune.
    Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare se hotărăşte cu votul a cel putin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
    Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcţiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Acordarea încrederii Guvernului şi retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Celelalte alegeri şi numiri în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.
    Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere.
    Art. 39. – În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărâri sau moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel putin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.
    Dacă în sală nu sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.
    Art. 40. – În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune este decisiv.
    Preşedinţii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea voinţei tuturor deputaţilor şi senatorilor.
    Initiatorii motiunii de cenzura ar trebui sa ceara punctul de vedere al juristilor si al CCR.