Euroalaegeri in UE: rezultate provizorii

Rezultatele provizorii date publicităţii de biroul de presă al PE luni, la ora locală 13,30 (11,30 GMT) indică următoarele rezultate:


- Partidul Popular European (PPE) ar urma să obţină 263 de mandate din cele 736 ale noului Parlament European (PE)

- socialiştii (PSE) ar deţine 163 de locuri

- Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cu 80 de mandate de eurodeputat;

- Grupul Verzilor (52 de mandate);

- Uniunea pentru Europa Naţiunilor (35 mandate);

- Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) cu 33 de mandate;

- Grupul Independenţă şi Democraţie (IND/DEM) ar urma să aibă 19 de locuri;

- celelalte 91 de mandate de eurodeputaţi ar reveni altor formaţiuni politice ce nu fac parte din grupurile politice europene actuale.

Rata prezenţei la urne în alegerile europarlamentare din UE, potrivit datelor disponibile în prezent, a fost de 42,85%.

La nivelul grupului PPE, cei mai numeroşi ar fi eurodeputaţii germani (42 de mandate), urmaţi de italieni (34 mandate), francezi (30 mandate), polonezi (28 mandate), unguri (15 mandate) şi români (11). Prin ieşirea conservatorilor britanici din PPE, nu mai există niciun grup politic în Parlamentul European care să aibă eurodeputaţi din toate cele 27 de state membre ale UE.

În ce priveşte Grupul Socialist, cei mai mulţi europarlamentari ar fi germani (23 mandate), urmaţi de spanioli (21), francezi şi britanici (câte 14) şi români (11).

În cadrul ALDE, 12 eurodeputaţi ar urma să fie germani, 11 britanici, 7 italieni, câte 6 olandezi şi francezi, câte 5 români, belgieni şi bulgari.

Din iulie 2009, toate grupurile politice din PE trebuie să includă minimum 25 de eurodeputaţi, care să provină din cel puţin 7 state membre ale UE.

Alegerile europarlamentare din cele 27 de state membre ale UE, organizate în perioada 4 – 7 iunie, au reconfirmat poziţia popularilor europeni în PE. Scrutinul a fost marcat de un puternic absenteism, dar şi de ascensiunea formaţiunilor de extremă dreapta, evoluţie oarecum neaşteptată într-o perioadă de criză economică şi financiară precum cea actuală, când de obicei electoratul sprijină mai mult partidele de stânga, de orientare social-democrată, cu o accentuată componentă socială.

sursa: AGERPRES

What Next?

Related Articles