Din martie 2010 companiile care produc, importă sau prepară produse tip fast food vor plati o taxa suplimentara

Începând cu luna martie 2010 va fi introdusă taxa pe fast food. Aceasta va fi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare, cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.

Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.

Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food.

Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătăţii şi companii.

Sumele colectate din această sursă vor fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate şi vor reprezenta venituri proprii ale ministerului de resort.

Contribuţiile se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii începând cu data de 1 martie 2010, se arată în document.

Taxa va trebui virată lunar până la data de 25 a lunii următoare celei în care produsele au fost livrate sau comercializate pe piaţa internă, într-un cont special deschis la Trezoreria Statului pe numele Ministerului Sănătăţii.

Argumentaţia prezentată în document este că, în Europa, din ce în ce mai multă lume este afectată de excesul de greutate şi de obezitate, care sunt factori de risc pentru diabetul zaharat, tensiunea arterială crescută şi moartea prematură, alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică reprezentând arii prioritare esenţiale în cadrul politicilor UE în materie de sănătate publică.

“Alimentaţia nesănătoasă duce la creşterea îmbolnăvirilor şi implicit la creşterea cheltuielilor de sănătate, reducerea productivităţii, scăderea capacităţii de muncă, scăderea calităţii vieţii, scăderea sperantei de viaţă”, se arată în act.

sursa: MEDIAFAX

What Next?

Related Articles