Dialog pe teme de securitate româno-rus. Fostul şef al FSB la Cotroceni

întâlnire oficială între Preşedintele Românbiei, Traian Băsescu şi Nikolai Patruşin, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, 17 iunie 2013. foto Administratia Prezidentiala

întâlnire oficială între Preşedintele Românbiei, Traian Băsescu şi Nikolai Patruşin, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, 17 iunie 2013. foto Administratia Prezidentiala

În cursul zilei de luni 17 iunie a.c., la Palatul Cotroceni a avut loc o întâlnire oficială între Preşedintele Românbiei, Traian Băsescu şi Nikolai Patruşin, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

Într-o conferinţă de presă, Preşedintele României a prezentat câteva detalii ale întâlnirii:

– principalul obiectiv al prezenţei lui Patruşin la Cotroceni a fost semnarea unui memorandum între domnul Patruşin şi domnul Iulian Fota (consilierul prezidenţial pentru probleme de securitate n.r.), care vizează colaborarea dintre Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi CSAT-ul din România;

– memorandumul va deschide cooperarea între structurile de securitate şi de poliţie ale României şi Federaţiei Ruse;

– în interiorul memorandumului s-a stabilit cooperarea pe mai multe paliere:
– cooperare în lupta împotriva terorismului. “Este de interes maxim pentru noi, mai ales că se apropie terminarea misiunii ISAF în Afganistan şi cooperarea cu Federaţia Rusă ne interesează în cel mai înalt grad, în speranţa că împreună vom putea preveni orice fel de act terorist care să aibă originea în regiunea Afganistan – Pakistan” a precizat Preşedintele;
– lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere: combaterea traficului de fiinţe umane, combaterea traficului de droguri – este vizat riscul tranzitului drogurilor dinspre Afganistan către Europa, atât pe teritoriul Federaţiei Ruse, cât şi pe teritoriul României.
– lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii economice
– lupta împotriva criminalităţii cibernetice
– combaterea şi lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă. “Aici aş vrea să înţelegeţi foarte bine despre ce e vorba. Nimeni nu presupune că, pe vapoare, pe camioane, pe avioane, vor tranzita teritoriul României sau al Federaţiei Ruse bombe nucleare sau bombe chimice ş.a.m.d., însă ceea ce noi facem cu partenerii noştri occidentali, prevenirea transferului de componente, care de multe ori sunt declarate ca fiind componente civile, dar care se utilizează în fabricarea acestui tip de armamente, trebuie făcut şi pe noi ne bucură că putem coopera din acest punct de vedere şi cu Federaţia Rusă, nu numai cu aliaţii din NATO şi din Uniunea Europeană” a subliniat Preşedintele.

– au fost purtate discuţii pe probleme de politică externă şi de securitate: situaţia din nordul Africii, în urma „Primăverii arabe” şi elementele de insecuritate legate de proliferarea terorismului în nordul Africii cu atenţie deosebită pentru situaţia din Libia, din Tunisia şi Egipt.

– s-a făcut o analiză asupra situaţiei din Siria, unde România are un punct de vedere extrem de clar. Atât Federeaţia Rusă, cât şi ţările occidentale, din punctul României de vedere, trebuie să se abţină să aprovizioneze cu armament vreuna din cele două tabere, pentru că asta înseamnă mai multe victime şi riscuri deosebite pentru stabilitatea Iordaniei. De aceea, opţiunea României este neaprovizionarea cu armament a celor două tabere aflate în război civil şi, punct de vedre susţinut şi de Federeaţia Rusă şi alte state. România solicită ca puterile occidentale să cheme cele două părţi la masa tratativelor, pentru a găsi o soluţie ce poate rezulta numai din alegeri democratice în Siria. “Avem experienţa finalurilor de conflicte în unele state ca Libia, ca alte ţări care au fost implicate în fenomenul „Primăvara arabă” şi ştim că nici acum lucrurile nu sunt restabilite şi guvernările sunt departe de a fi de multe ori democratice” a precizat preşedintele.

– analiză asupra situaţiei din Afganistan şi perspectivele de după retragerea forţelor ISAF din Afganistan;

– sistemul antirachetă a fost unul dintre subiectele discutate. Traian Băsescu a precizat: “eu menţionând încă o dată că sistemul antirachetă din România nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse. România nu ar accepta niciodată pe teritoriul ei armamente ofensive ale altor state. Sistemul care se instalează în România este un sistem defensiv. Şi ce mi se pare dificil de înţeles, se cer garanţii nu nouă, ci Statelor Unite, ori garanţia este chiar tratatul care este public şi în care se precizează foarte clar că sistemul antirachetă din România este un sistem defensiv”.

– problema Transnistriei, problemă considerată de România importantă pentru securitatea sa şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de Chişinău asupra întregului teritoriu.

La final Băsescu a spus: “În orice caz, din punctul meu de vedere, a fost o întâlnire bună, care exprimă atât puncte de convergenţă în poziţiile noastre. Şi cel mai important lucru este că la nivelul structurilor cele mai înalte de securitate ale celor două state s-a convenit cooperarea pe sau împotriva unor riscuri care sunt în mod egal îndreptate şi împotriva Federaţiei Ruse, şi împotriva României. Întâlnirea a prilejuit şi constatarea unor puncte de vedere divergente, dar am convenit ca domnul Patruşev să transmită preşedintelui Putin deschiderea noastră pentru cooperare şi în timp ce putem coopera pentru riscuri comune, putem discuta şi lucruri asupra cărora avem puncte de vedere diferite”.

sursa: Departamentul de Comunicare Publică al Preşedinţiei României

What Next?

Related Articles

One Response to "Dialog pe teme de securitate româno-rus. Fostul şef al FSB la Cotroceni"

  1. Marius says:

    Foarte bine ca s-au luat aceste decizii. Macar suntem mai protejati decat alte tari.