Date de pe agenda unor lideri ai UE

Zona euro este in criza. foto badpolitics.ro

Liderii UE revin pe 20 august “la birou” sau “la serviciu”. Asta, după o binemeritată vacanţă. Că doar oameni sunt şi ei şi criza din zona euro o fi avut  şi ea nevoie de un timp de respiro…

Cu forţe proaspete, liderii europeni par a fi pregătiţi pentru o săptămână de discuţii intense privind criza datoriilor de stat, dispuşi să efectueze numeroase vizite oficiale şi să aibă întâlniri cu şefii de guvern din zona euro. Cu toţii sunt animaţi de dorinţa de a aplana divergenţele din zona euro.

Astfel, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup (forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro), va efectua în cursul acestei săptămâni o vizită la Atena pentru a discuta, cu premierul Antonis Samaras. Subiectul principal va viza solicitarea guvernului elen privind prelungirea cu doi ani a termenelor din programul de consolidare fiscală convenit de Grecia cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Bloomberg.

Samaras se va întâlni apoi, vineri, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, iar sâmbătă, la Paris, cu preşedintele Francois Hollande.
Hollande şi Merkel vor avea o întrevedere joi, în capitala germană.

Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord privind noile măsuri care se impun pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro şi pentru a reduce costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei.

Merkel declarase săptămâna trecută că “Germania va susţine planul prezentat la începutul lunii august de, Mario Draghi, atât timp cât măsurile prezentate de acesta vor fi însoţie de condiţii stricte asumate de Roma şi Madrid”.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a venit cu propunerea ca BCE să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, pentru a coborâ randamentele de referinţă şi a genera lichiditate, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate ar achiziţiona titluri direct de la trezoreriile celor două ţări, la solicitarea guvernelor, în condiţii stricte.

Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat că “va lua în calcul solicitarea unui ajutor extern”. Guvernul de la Madrid a obţinut în această vară o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la UE, fonduri destinate recapitalizării băncilor aflate în dificultate.

Premierul italian Mario Monti a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că dobânzile ridicate ale datoriilor Italiei rezultă în principal din considerente externe, din îngrijorarea investitorilor privind viitorul monedei euro.

Scăderea randamentelor se datoreză mai multor cauze “care nu au neapărat legătură cu Italia, ci cu încrederea tot mai scăzută într-o continuitate fără probleme a euro”, a afirmat Monti la Rimini.

Creditorii internaţionali ai Greciei vor decide în septembrie dacă finanţarea externă a statului elen mai poate continua.

Oficialii UE, FMI şi BCE vor reveni la Atena la începutul lunii viitoare pentru a evalua progresele reuşite de guvern.

Principala precondiţie pentru acordarea următoarei tranşe din ajutorul pentru Grecia este adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru anii 2013 şi 2014, cu un efect de cel puţin 11,5 miliarde euro asupra deficitului bugetar.

 

 

Sorina Bruj

Sursa: MEDIAFAX

 

What Next?

Related Articles