Cele mai importante 10 momente cheie din piata pensiilor private romanesti in 2009

Wall-Street a realizat un bilanţ al celor mai importante 10 momente din pensiile private autohtone în 2009.

Locul 1 – Inghetarea contributiei

Întreaga evolutie a pensiilor private de anul acesta a stat sub semnul inghetarii in luna februarie 2009 a nivelului contributiei pe Pilonul II la 2% anul acesta in loc sa ajunga la 2,5%, asa cum fusese stabilit in calendarul initial. Legea in vigoare dupa care industria functioneaza a fost nerespectata  prin aceasta decizie luata de Guvernul Romaniei in ideea economisirii pentru bugetul de stat. Masura nu a afectat numai administratorii, companiile de pensii private care au ales sa investeasca in lansarea si implementarea sistemului de pensii private romanesti, ci mai ales participantii pe care aceasta masura ii va costa 15% din pensia finala, dupa cum au aratat studiile asociatiei de profil.

Locul 2 – Propunerea si respingerea garantarii inflatiei

Un alt moment cheie, dar si dificil in evolutia pietei pensiilor private, a fost la inceputul lui 2009, cand Grupul de Economie Aplicata (GEA) si sindicatele Cartel Alfa si Blocul National Sindical veneau cu o propunere potrivit careia randamentul fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) trebuia garantat peste nivelul inflatiei. Astfel, la inceputul acestui an, sustinatorii acestei initiative au declansat o campanie de strangere de semnaturi pentru a modifica legea, desi doua propuneri similare fusesera respinse de Parlament in ultimul an. Jucatorii de pe piata au combatut propunerea prin asociatia de profil (APAPR), iar Statul insusi a respins initiativa de garantare cu inflatia a randamentului pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), potrivit unui raport al autorilor acestei initiative. La momentul reiterarii propunerii, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a dat un comunciat oficial in care explica, argumentand tehnic, de ce propunerea este nerealista si inaplicabila sistemului de pensii privat romanesc. Intre argumentele aduse de APAPR se explica si faptul ca propunerea este incompatibila cu legislatia Romaniei si cu filosofia reformei pensiilor, precum si cu Pilonul II romanesc. Nicaieri in lume nu exista un sistem de pensii private asemanator celui romanesc care sa oblige prin lege la garantarea de randamente peste inflatie, opinie sustinuta si de presedintele CSSPP Mircea Oancea intr-un interviu acordat Wall-Street. In regiunea Europei Centrale si de Est exista 11 state cu sisteme de pensii private asemanatoare cu cel romanesc. Niciunul nu obliga la garantarea prin lege a randamentelor peste inflatie, insa toate pietele de profil au reusit aceasta performanta, dupa cum au aratat studii de caz pe Polonia si Ungaria. Totodata, sistemul romanesc de pensii private ofera deja doua garantii solide, dintre care una lipseste din practica regionala. Practic, niciun roman nu va primi din sistemul privat o pensie mai mica decat suma economiilor pe care le-a facut in acest sistem, explica la acea data Asociatia. „Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, neexistand pe piata romaneasca instrumente financiare care sa performeze in mod garantat peste inflatie – nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite.

Locul 3 – O norma neconcurentiala?

Intr-o ordine cronologica inversa, ultima schimbare importanta din pensiile private din 2009 consta in norma Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private aprobata in sedinta din data de 20 noiembrie prin care fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) cu o cota de piata de peste 20% dupa numarul de participanti vor fi excluse timp de doi ani de la repartizarea aleatorie a celor care nu-si aleg din proprie initiativa un anumit fond pe pilonul II. Masura nu a intarziat sa starneasca reactii in piata si nu numai. ING si Allianz-Tiriac Pensii, principalii perdanti in urma noii masuri, nu au intarziat sa atraga atentia asupra statutului neconcurential al normei. Consiliul Concurentei a anuntat la randul sau, la solicitarea Wall-Street, ca nu a fost consultat in elaborarea acestei norme deja atat de discutate. Atat la nivel de  APAPR, cat si administratorii ING Pensii si Allianz-tiriac Pensii principalii perdanti ai normei  au decis sa atace in instanta decizia CSSPP, potrivit Corneliei Coman, presedintele consiliului de administratie al ING Pensii.

Locul 4 – Consolidarea pietei. Fuziuni si achizitii pe Pilonul II

Locul 4 este reprezentat de o succesiune de momente, care consta intr-o serie de fuziuni ale fondurilor de pensii de pe pilonul II, procese ce denota clar inca un pas in procesul de consolidare si maturizare a pietei.

Astfel, fondurile mai mari au absorbit sau sunt in proces de absorbtie a fondurilor mai mici, potrivit legii in vigoare, care prevede un plafon minim de 50.000 de participanti ce trebuie atins in perioada primilor 3 ani de la data constituirii fondului de pensii, in vederea asigurarii functionarii eficiente si in conditii de siguranta pentru participanti. Pe parcursul lui 2009, Eureko Pensii a finalizat absorbtia fondului Bancpost, iar la aceasta data se afla in proces de absorbtie al fondului KD. De asemenea, BCR Pensii a absorit fondul Omniforte, administrat de Omniasig Pensii si se afla in procesul de absorbtie a fondurilor Prima Pensie si OTP. Ca urmare a tuturor fuziunilor, la inceputul anului viitor, cel mai tarziu, pe piata autohtona de pensii private obligatorii vor ramane doar 9 fonduri, asa cum estimau oficialii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), comparativ cu un numar de 18 fonduri de pensii care s-au lansat la startul sistemului, in urma cu doi ani.

Locul 5 – Drama pensiilor private facultative pe timp de criza

Intregul an 2009 a fost foarte dificil pentru pensiile private facultative in care vanzarile au scazut semnificativ  in comparatie cu 2008. Scaderea a venit pe fondul dificultatilor financiare cu care companiile din toate sectoarele economiei s-au confruntat, astfel ca angajatorii au eliminat pensiile private de pe lista de beneficii acordate angajatilor la pachetele salariale in ideea reducerii cheltuielilor. In 2009, fondurile facultative au atras 33.074  clienti in primele 11 luni si estimativ 35.000 pe intregul an, ceea ce reprezinta o scadere de 65% comparativ cu 2008 cand au atras aproape 100.000 de participanti (99.858). Numarul total de participanti ai fondurilor de pensii private facultative a ajuns la sfarsitul lunii noiembrie la aproape 184.000. La sfarsitul lui noiembrie, activele celor 13 fonduri de pensii facultative erau de 192,1 milioane de lei (45 mil. euro), cu 128% mai mult decat la sfarsitul anului 2008. O masura care ar surescita piata pensiilor faculatative ar fi lamurirea aspectelor deductibilitatilor fiscale de 400 de euro pe an.

Locul 6 – Acordul cu UE il intareste pe cel cu FMI

Acordul de imprumut de urgenta (5 mld. de euro) dintre Romania si Uniunea Europeana, semnat si publicat tot in iunie, relua si dubla conditiile impuse Romaniei de catre FMI privind accelerarea pilonului II de pensii private obligatorii si privind reformarea sistemului public de pensii. Potrivit memorandumului de intelegere semnat cu Comisia Europeana, Romania trebuie sa majoreze in fiecare an, incepand cu 2010, contributiile virate la pilonul II cu cate 0,5 puncte procentuale, asa cum prevedea calendarul initial, si sa recupereze cat mai rapid posibil pierderea de 0,5 procente cauzata de inghetarea acestor contributii in 2009. Sa decupleze punctul de pensie din sistemul public de evolutia salariului mediu pe economie si sa treaca la simpla indexare anuala cu nivelul inflatiei a pensiilor de stat si sa limiteze potentialul majorarilor discretionare de pensii din sistemul public. O alta masura prevazuta de acord consta in majorarea varstei de pensionare (in special pentru femei) peste calendarul stabilit in prezent, pentru a lua in calcul evolutia sperantei de viata si a riscului de longevitate si sa introduca totodata obligativitatea contributiilor la sistemul public de pensii pentru acei angajati bugetari care in prezent sunt exclusi de la obligatia de a contribui. Si, nu in ultimul rand, acordul specifica in mod clar ca Romania sa adopte o noua lege a pensiilor pana la finele lunii martie 2010, care sa includa toate aceste politici in domeniul pensiilor de stat, precum si sa respecte legislatia in vigoare in domeniul pensiilor private obligatorii (pilonul II). Intre timp, criza economica si cea politica si-au spus cuvantul, iar ceea ce reprezinta conditii ferme impuse de Comisia Europeana si, anterior, de FMI, pentru continuarea acordurilor financiare de imprumut de urgenta pentru Romania, adica deblocarea urmatoarelor transe de imprumut, in urmatorii 2-3 ani, nu au fost respectate de statul roman.

Locul 7 – Importanta acordului cu FMI pentru pensiile private

Acordul incheiat de Romania cu Fondul Monetar International – FMI (publicat la Washington in luna iunie) prevedea intoarcerea cat mai rapida la calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii, dupa „inghetarea” contributiilor la nivelul de 2% in februarie 2009. „Pilonul II al sistemului de pensii va continua sa fie alimentat cu majorari de contributii, asa cum a fost stabilit initial”, precizeaza memorandumul privind imprumutul pe care FMI il acorda Romaniei. De asemenea, partea romana, reprezentata de ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, si de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, afirma in scrisoarea de intentie care a dus la aprobarea acordului cu FMI: „Vom continua sa alimentam Pilonul II al sistemului de pensii cu contributii majorate regulat, asa cum a fost stabilit si s-a dorit initial”. Potrivit legii reformei pensiilor, care a instituit Pilonul II de pensii private obligatorii in Romania, nivelul contributiilor virate in administrare privata incepe la 2% in 2008 si creste cu jumatate de procent in fiecare an la data de 1 ianuarie, pentru a ajunge la 6% in 2016. Intoarcerea la calendarul initial de contributii, asa cum prevede acordul cu FMI si asa cum s-a angajat statul roman, inseamna contributii de 3% virate catre Pilonul II la 1 ianuarie 2010, si nu 2,5% la aceeasi data, cu toate acestea, potrivit declaratiilor oficialilor pentru 2010, a fost bugetata cu crestere a contributiei de pana la 2,5% si nu 3%. Potrivit calculelor APAPR, fiecare an in care nivelul contributiilor ramane sub calendarul de crestere prevazut initial reprezinta pierderi nete de aproape 350 de milioane de lei (circa 83 de milioane de euro) pentru participantii la sistem. De altfel, pilonul II din Romania are in acest moment cel mai redus nivel al contributiilor din lume dintre sistemele de pensii private similare celui romanesc.

Locul 8 – Recomandarile institutiilor europene

De asemenea, anul acesta organismele internationale abilitate au subliniat importanta reformarii sistemului de pensii private romanesc in ideea cresterii nivelului pensiilor pe fondul evolutiei demografice negative. De altfel, Romania este, din punct de vedere demografic, o „bomba cu ceas”, ceea ce inseamna ca intr-un orizont temporal situat la nivelul anului 2050 raportul salariati-pensionari va fi de 0,4 la 1. In prezent, raportul dintre numarul de salariati si numarul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1:1. Daca sunt luati in considerare si pensionarii din categoriile speciale, precum si pensionarii agricultori (care nu sunt inclusi in sistemul public, contributiv), raportul salariati-pensionari devine 1:1,2. Sistemul de pensii publice din Romania reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli publice. Cheltuielile anuale pentru pensii in Romania se cifreaza la peste 10 miliarde de euro, adica peste 9% din PIB si peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat, de aici nevoia reformarii si folosirii celorlalte forme de economisire cum sunt pensiile private, solutie complementara pensiei de stat, care devine daca nu deja este nesustenabila.

Locul 9 – Rezultate pozitive si la 11 luni

Dupa primele 11 luni din 2009, randamentele investitionale ale fondurilor continuau sa fie mult peste rata inflatiei. In primele 11 luni ale acestui an, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au obtinut un randament mediu de 16,3%, iar fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) un randament mediu de 14,8%. In ultimul an (ultimele 12 luni calendaristice), randamentul mediu a fost de 17,5% pentru fondurile de pensii obligatorii si de 14,9% pentru fondurile de pensii facultative. In aceeasi perioada, rata inflatiei a fost de 4,65%. De la lansare si pana in prezent, fondurile obligatorii au obtinut un randament mediu anualizat de 14,97%, iar fondurile facultative – un randament mediu anualizat de 7,77%. Numarul total al aderentilor la fondurile de pensii private obligatorii a ajuns la sfarsitul lunii noiembrie din 2009 la 4,88 milioane de salariati, cu 353.000 de participanti mai mult (+7,8%) fata de sfarsitul anului 2008. Din numarul total, aproape 4,53 milioane de participanti sunt activi (pentru ei a fost virata cel putin o contributie, de la aderare si pana in prezent). Dintre cei 4,88 milioane de aderenti la cele 12 fonduri de pensii, peste 1,6 milioane (adica o treime) au aderat pe baze voluntare, fara sa fie obligati de lege (intrucat au varsta de peste 35 de ani). Activele nete administrate de cele 12 fonduri de pensii au ajuns la sfarsitul lunii noiembrie la peste 2,25 miliarde de lei (527 mil. de euro), dupa ce, in cele 19 runde de colectare a contributiilor, au incasat contributii brute in valoare totala de 2,04 miliarde de lei. Diferenta dintre activul net total al tuturor fondurilor de pensii si contributiile brute virate, adica 212 milioane de lei, este reprezentata de profitul net (net de toate comisioanele) obtinut pentru participantii la fondurile de pensii.

Locul 10 – Un prim semestru bun

Industria pensiilor private s-a nascut in acelasi timp in care apareau primele efecte ale crizei mondiale. Administratorii fondurilor au folosit insa experienta sistemelor similare si au adoptat o strategie investitionala prudenta, expunerile activelor fiind de peste 90% in instrumente financiare cu venit fix la acea data. Efectele pozitive ale acestei atitudini investitionale prudentiale, intr-o economie mondiala in care pietele financiare au inregistrat scaderi dramatice, nu au intarziat sa apara, astfel ca fondurile de pensii private au obtinut un randament mediu ponderat de 7% in primul semestru al acestui an, echivalent cu o performanta investitionala de 14% pe an, potrivit calculelor realizate de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
Pe parcursul anului, ponderea expunerii pe instrumente cu venit fix s-a pastrat in continuare mare desi fondurile au decis sa creasca expunerea pe actiuni in vederea unor rezultate cat mai bune. Randamentul investitional a fost superior in cazul fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II), cu 7,04% in primele sase luni, fata de 6,94% in cazul fondurilor de pensii private facultative (Pilonul III). Ce denota aceste rezultate? Ele arata faptul ca, in conditiile dificile ale economiei si ale turbulentelor de pe pietele financiare, fondurile de pensii din Romania erau la jumatatea acestui an printre cele mai performante din Europa si din lume, loc in clasamentul mondial pe care probabil il vor ocupa pana la sfarsitul anului, dupa cum arata ultimele rezultate disponibile dupa 11 luni din 2009.


sursa: Wall-Street.ro

What Next?

Related Articles