Câteva aprecieri ale Secretarului General al NATO referitoare la mediul de securitate actual

Anders Fogh Rasmussen. foto realitatea.net.

Anders Fogh Rasmussen. foto realitatea.net.

În discursul rostit la începutul Adunării Parlamentare a NATO, la Dubrovnik, Croaţia, Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a făcut câteva aprecieri la adresa mediului de securitate internaţional, despre care a spus că “s-a schimbat semnificativ în ultimele 6 luni”.
“Cele mai multe operaţiuni militare ale NATO au loc de parte de casă. Foarte puţine state-membre mai au statutat serviciul militar obligatoriu. Iar acest fapt a determinat apariţia unui oarecare decalaj între societatea civilă şi înstituţiile de apărare, cum ar fi armata”, a spus Secretarul General al NATO.

Rasmussen a ţinut să evidenţieze repercusiunile aproape dramatice pe care le-a avut şi încă le mai are criza economică şi financiară de la nivel mondial.

“Criza internaţională a dus la mari tăieri de cheltuieli prevăzute în bugetele de apărare ale multor state-membre NATO”.

În acest context, NATO în colaborare cu institute de statistică din 8 state-membre ale Alianţei au realizat studii pe marginea unor sondaje de opinii, interviuri cu factori politici, decidenţi, parlamentari.

Scopul acestor studii a fost acela de a obţine o imagine cât mai amplă şi mai clară a modului în care societatea civilă percepe nevoia de securitate şi apărare şi accentul pe care aceasta îl pune, sau nu, pe armată.

Întrebarea care s-a pus a fost: cât de mult contează apărarea asigurată de Alianţă?
Pe baza răspunsurilor, s-au desprins 4 concluzii importante:
Nivelul de percepere, apreciere şi susţinere a Organizaţiei de către societatea civilă diferă de la o ţară la alta. Preponderentă este opinia potrivit căreia ar trebui menţinut nivelul actual de cheltuieli pentru apărare. Destul de puţini dintre cei intervievaţi au fost de părere că aceste cheltuieli ar trebui reduse în continuare.

În al doilea rând, un procent mare dintre intervievaţi consideră că libertatea şi prosperitatea unei ţări depinde de siguranţa şi securitatea sa.Însă nu aceeaşi percepţie există atunci când vine vorba de cât trebuie investit şi cum sunt utilizate investiţiile făcute de Alianţă. Prin urmare, consideră că procentul alocat din PIB trebuie să fie între 2 şi 15%.Prin aceasta se explică opţiunea unor reprezentanţi ai societăţii civile, şi mai departe, de unii decidenţi de a tăia din cheltuielile pentru apărare.
“Adevărul este că aceste ajustări în jos, au făcut să ajungă în unele cazuri, cuţitul la os”, a spus Rasmussen.

Referitor la felul în care este privită industria de apărare, este îmbucurător faptul că cei care contribuie la buget, plătind taxe şi impozite, sunt pro dezvoltarea acestei industrii.

În ceea ce priveşte modul de percepere a Organizaţiei, există un decalaj între gradul de apreciere exprimat de europeni şi cel exprimat de nord-americani. Tendinţa generală a europenilor este aceea de a dori ca armatele lor să facă parte din NATO. Iar relaţia dintre armatele naţionale şi organizaţie este considerată ca fiind una transparentă şi pozitivă.

 

Sursa: www.int

What Next?

Related Articles