Agenda politicii externe româneşti

Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a primit miercuri, 20 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi la Bucureşti, pentru întâlnirea de început de an. Discursul preşedintelui a conţinut priorităţile politicii externe româneşti pentru mandatul prezidenţial ce a început recent.

Principalele idei din discursul susţinut de şeful statului:

 

 

- România şi-a construit un profil internaţional de stat care respectă şi promovează respectarea dreptului în relaţiile internaţionale şi îşi susţine interesele bazându-se pe deplinul respect al dreptului internaţional;

- cuvintele cheie ale politicii externe româneşti în noul meu mandat de Preşedinte vor fi dinamismul, continuitatea, valorificarea oportunităţilor, pragmatismul, predictibilitatea, respectarea angajamentelor, multilateralismul eficient şi solidaritatea;

- pilonii care vor susţine politica externă românească: participarea energică la proiectul european, o relaţie transatlantică solidă şi o politică de vecinătate activă.

România în cadrul UE


- pentru următorii cinci ani, România se va raporta cu dinamism la Uniunea Europeană, dintr-o triplă perspectivă:
    – va contribui la consolidarea profilului Uniunii pe plan internaţional;
    – va urmări să-şi consolideze poziţia în interiorul Uniunii, în special prin desăvârşirea procesului de integrare;
    – îşi va utiliza cu eficienţă şi responsabilitate poziţia de stat membru pentru a-şi promova, prin intermediul politicilor Uniunii Eeuropene, propriile interese naţionale.

- principalul instrument de consolidare a rolului Uniunii Europene este avansarea reformei instituţionale, prin punerea în practică a Tratatului de la Lisabona.

- în această nouă etapă, România este în mod îndreptăţit interesată să-şi consolideze poziţia în interiorul Uniunii, în special prin desăvârşirea procesului de integrare

- integrarea presupune atât eliminarea discrepanţelor care ne defavorizează, precum obstacolele în circulaţia forţei de muncă sau mecanismul de monitorizare în justiţie, cât şi participarea la politicile cele mai avansate – aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea euro, la orizontul anilor 2014/2015.

- conectarea noastră la afacerile Uniunii trebuie dublată de o cooperare eficientă cu statele membre;

- interesul nostru major este intensificarea colaborării economice şi politice cu toate statele membre, inclusiv prin valorificarea superioară şi extinderea instrumentului parteneriatelor strategice, de tipul celui pe care România îl are cu Franţa.

- consolidarea rolului Uniunii şi a poziţiei noastre în Uniune ne va permite, în mod natural, să ne satisfacem o serie de interese naţionale:
    – dezvoltarea economică şi socială prin bugetarea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a politicii agricole şi, implicit, atragerea sporită a fondurilor europene;
    – dezvoltarea regiunilor învecinate prin continuarea procesului de extindere – inclusiv cu state precum Republica Moldova – sau prin implementarea unor procese utile – Strategia UE pentru Regiunea Dunăreană, Sinergia Mării Negre, Parteneriatul Estic;
    – integrarea socială a romilor prin implementarea Platformei Europene Integrate pentru Incluziunea Romilor.

Relaţia cu SUA


- continuitatea este cuvântul care va caracteriza relaţia noastră cu Statele Unite. Vrem o colaborare strânsă cu America pentru valorile pe care ea le simbolizează: democraţie, respectul pentru drepurile omului, eficienţă economică, siguranţă. Dorim să dezvoltăm parteneriatul strategic pe componentele sale esenţiale: cooperare economică, dialog politic, problematica vizelor, securitate.

- ştim că ne putem bizui pe creşterea în continuare a cooperării economice cu Statele Unite ale Americii, pe atragerea de noi investiţii americane, pe sprijinul Americii în proiectele esenţiale pentru securitatea noastră energetică, precum proiectul Nabucco sau terminalul de gaze lichefiate LNG de la Constanţa, pe liberalizarea treptată a regimului de vize sau pe colaborarea strânsă în domeniul securităţii.

România în cadrul NATO


- asigurarea securităţii României nu poate fi concepută fără o relaţie transatlantică strânsă, al cărei pilon este Alianţa Nord-Atlantică;

- anul curent stă sub semnul adoptării noului concept strategic care, în viziunea României, trebuie să includă răspunsuri la o gamă extinsă de noi ameninţări la adresa securităţii, şi mă refer în principal la terorism, insecuritate energetică, atacuri cibernetice sau proliferare;

- Securitatea poate fi asigurată atât prin prestabilirea de răspunsuri eficiente la ameninţările prezumtive, cât şi prin implementarea de proiecte cu potenţial descurajator – cum ar fi scutul aliat antirachetă sau asigurarea securităţii rutelor de transport al energiei;

- extinderea NATO trebuie să continue cu statele din estul şi sud-estul continentului;

- predictibilitatea va fi amprenta politicii României în domeniul securităţii;

    – ne vom implica activ în dezbaterile pe marginea iniţiativelor curente privind arhitectura de securitate europeană, prin susţinerea unei poziţii comune a statelor membre ale Uniunii Europene şi NATO;
    – ne vom continua eforturile pe plan naţional şi internaţional în combaterea terorismului;
    – ne vom duce la îndeplinire angajamentele în domeniul neproliferării, cu sublinierea rolului esenţial al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică;
    – vom urmări cu interes procesul reducerii armamentelor strategice, ale cărui progrese vor contribui la deblocarea activităţii conferinţei de dezarmare;
    – ne vom onora angajamentele în Afganistan, dosar prioritar al Uniunii Europene şi NATO, precum şi în alte teatre de operaţii, cu obiectivul pacificării şi reconstrucţiei zonelor în conflict.

România şi statele din est


- politica externă a României în statele din vecinătatea estică şi sud-estică se va baza pe solidaritate şi valorificarea oportunităţilor;

    Relaţia cu Republica Moldova:

- solidaritatea ne animă eforturile de sprijinire a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană;
- România are o relaţie specială cu R.Moldova:  istorie comună, aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură, românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului;
- susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova este proiectul “de suflet” al lui T.Băsescu;
- prima vizită pe care o va efectua în străinătate, la începutul noului mandat, va fi în Republica Moldova;
- există, acum, premisele pentru reconstruirea unei relaţii bazate pe încredere, solidaritate şi năzuinţe comune, nucleu pe care nu vom pregeta să-l valorificăm în interes reciproc;
- ne vom manifesta activ în interiorul UE pentru includerea Chişinăului în spaţiul unde, istoric vorbind, îi este locul;
- un obstacol care trebuie depăşit este conflictul transnistrean, dosar în care Uniunea poate avea, credem, o implicare mai susţinută.

    Relaţia cu Ucraina:

- interesele noastre legate de Ucraina sunt multiple, iar satisfacerea lor nu poate fi disociată de edificarea unui stat vecin democratic, dezvoltat şi stabil;
- numai astfel ne vom asigura securitatea energetică;
- numai astfel vom putea soluţiona dosarele comune sensibile precum Bâstroe sau drepturile minorităţilor;
- o Ucraină democratică şi dezvoltată nu poate fi imaginată, în contextul actual, în afara spaţiului politic european sau euroatlantic.

    Relaţia cu statele din Caucazul de Sud:

- obiectivul noului mandat prezidenţial este de a fructifica relaţia privilegiată pe care o avem cu aceste ţări, fie că vorbim de Georgia, al cărui potenţial de cooperare în domenii precum energia, transportul sau infrastructura este deosebit de ridicat, de Azerbaidjan, alături de care dorim să valorizăm parteneriatul strategic încheiat în septembrie 2009, având drept vectori cooperarea economică şi energetică;
- apropierea acestor ţări de UE şi, în cazul Georgiei, de NATO, are o importanţă capitală în atingerea acestor obiective şi va contribui inclusiv la soluţionarea problemelor subregiunii – adică conflictele îngheţate sau relaţiile cu vecinii.

    România la Marea Neagră

- există o acceptare generală a potenţialului strategic acestei zone;
- există instrumente de a o valorifica, fie că vorbim de Sinergia Mării Negre, a cărei implementare nu mai poate fi amânată sau de proiectul complementar, Parteneriatul Estic;
- vom utiliza aceste mijloace şi altele, precum preşedinţia în exerciţiu a OCEMN pe care o vom deţine în 2011, pentru satisfacerea unui interes major – securitatea energetică, prin conectarea zonei Mării Negre cu zona Mării Caspice prin intermediul coridoarelor de transport energetic.

    Relaţia cu ţările din Asia Centrală

- ne vom relaţiona pe două căi – în urmărirea obiectivului central de asigurare a securităţii noastre energetice:
    –  prin intermediul instrumentelor oferite de Uniunea Europeană, în special Strategia Uniunii Europene pentru Asia Centrală;
    –  prin intermediul relaţiilor bilaterale foarte bune pe care le avem cu toate statele zonei;
- vom acţiona pentru implicarea ţărilor regiunii în proiecte europene strategice precum Nabucco sau PEOP.

 

Relaţia cu ţarile din Balcanii de Vest:


- avem nevoie, în imediata noastră vecinătate, de o zonă stabilă şi prosperă, ceea ce, pentru statele din Balcanii de Vest, se traduce în susţinerea proceselor de integrare europeană şi euroatlantică;
- avem o cooperare economică în creştere cu aceste ţări, am obţinut sprijinul lor pentru proiecte de dezvoltare regională, cum ar fi coridorul de transport dunărean şi suntem puternic implicaţi în misiunile de stabilizare din zonă;
- credem că misiunile OSCE trebuie finalizate treptat, iar atribuţiile lor transferate statelor gazdă.

    Relaţia cu Serbia
- prezintă o importanţă aparte pentru noi datorită imediatei vecinătăţi şi a situaţiei sale particulare;
- apropierea Serbiei de Uniunea Europeană şi NATO constituie un interes naţional al României;
- ataşamentul nostru pentru respectarea normelor juridice internaţionale a stat la baza susţinerii demersului Serbiei la Curtea Internaţională de Justiţie în problema Kosovo.

 

Interesele în materie de minorităţi


- importanţa vitală pe care o acordăm zonelor învecinătate nu poate fi pe deplin înţeleasă fără luarea în considerare a intereselor noastre în materie de minorităţi;
- firul logic ar fi acesta: state vecine democratice şi dezvoltate, relaţii reciproc avantajoase cu România, tratament corect pentru minoritatea română;
- vom participa activ şi la procesul de remodelare şi eficientizare a structurilor de cooperare regionale şi subregionale.

Relaţia cu Rusia:


- a avut, de-a lungul timpului, accente particulare, însă niciodată nu ne-am ignorat;
- influenţa Rusiei în regiune este semnificativă, iar România conştientizează această realitate;
- Rusia poate avea în România un partener atâta timp cât interesele noastre sunt respectate;
- avem nevoie de o cooperare economică reciproc avantajoasă cu Rusia, pe linia schimburilor comericiale, care au crescut deja de patru ori în timpul primului meu mandat.

 

Relaţia cu China:


- este un exemplu de succes al politicii externe româneşti, o ţară alături de care avem o cooperare politică excelentă pe care dorim să o fructificăm prin consolidarea relaţiilor economice tradiţionale;
- am primit cu deosebită satisfacţie angajamentul autorităţilor chineze de a sprijini investiţiile firmelor naţionale în România;
- România este, deja, principala destinaţie a investiţiilor Chinei în Europa Centrală şi de Sud-Est;
- pe termen mediu, vizăm concretizarea Parteneriatului Amplu şi, pentru acest an, o participare de succes la Expoziţia Mondială de la Shanghai.

Relaţia cu Turcia:


- potenţialul economic şi energetic al Turciei o plasează în prim planul eforturilor diplomatice româneşti;
- nu vom înceta să ne facem cunoscută convingerea că valorizarea deplină a acestui potenţial nu se poate realiza decât prin aderarea Turciei la Uniunea Europeană, desigur cu respectarea condiţionalităţilor aferente, obiectiv pe care îl susţinem puternic.

Relaţia cu ţările din Orientul Mijlociu:


-este o zonă de maxim interes pentru România, atât datorită implicaţiilor globale ale situaţiei sale de securitate, cât şi datorită oportunităţilor de cooperare economică pe care le oferă statele regiunii;
- suntem interesaţi de colaborarea pe linie energetică cu aceste state care, din această perspectivă, apar nu doar nişte consumatoare de securitate, ci şi contributoare la securitatea energetică a Europei;
- valorificarea acestor oportunităţi nu poate avea loc în lipsa progreselor din procesul de pace, ale cărui puncte de referinţă valoroase sunt Foaia de Parcurs şi Iniţiativa Arabă de Pace.
- legătura specială pe care o avem cu Israelul, datorată inclusiv celor 61 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, dar şi a realităţii că în Israel trăiesc circa 500 de mii de vorbitori de limbă română, se va dezvolta în sensul celor convenite în cadrul vizitei pe care am efectuat-o anul trecut la Ierusalim.

România în alte zone geografice:


- valorizarea Parteneriatului Strategic cu Coreea de Sud;
- concretizarea Parteneriatului Extins cu India;
- relaţionarea cu Canada prin prisma relaţiei transatlantice;
- întărirea cooperării economice cu Japonia sau cu statele din Asia de Sud-Est, în special Indonezia, Vietnam, Thailanda şi Malaiezia;
- cooperarea mai strânsă cu state din America Latină, precum Brazilia, Chile sau Mexic, fructificând inclusiv afinităţile culturale sau dezvoltarea unei cooperarări multisectoriale eficiente cu ţările africane, mai ales cele din nordul continentului – Algeria, Egipt, Maroc sau Tunisia.

România în cadrul ONU


- gestionarea problemelor globale nu se poate imagina în afara diplomaţiei multilaterale şi, în special, fără participarea la activităţile ONU, fie că ne referim la combaterea schimbărilor climatice sau la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;

- România îşi va menţine angajamentul ferm în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, în special prin susţinerea acţiunii UE;

- Interesul major pe care îl acordăm acestei problematici este motivul pentru care intenţionăm să ne depunem candidatura pentru găzduirea conferinţei ONU din 2013;

Alte puncte de vedere:


- Aderarea la OCDE reprezintă o prioritate a politicii externe româneşti şi vom depune eforturile necesare pentru îndeplinirea cât mai curând posibil a acestui obiectiv. Profit de acest prilej pentru a-mi exprima încrederea că România va beneficia de sprijin din partea statelor pe care le reprezentaţi, membre OCDE, în perspectiva viitoarei extinderi.

- promovarea economică externă şi sprijinirea pătrunderii, menţinerii sau revenirii companiilor româneşti pe pieţele străine va constitui o preocupare prioritară a autorităţilor române;

- ne propunem să generăm reluarea fluxurilor investiţionale spre ţara noastră, pe măsura depăşirii efectelor crizei economice.

- România va dezvolta două proiecte importante de asigurare a interconexiunilor între statele membre UE cu Ungaria şi Bulgaria,

- materializarea proiectului Nabucco a constituit un succes major, iar finalizarea sa rămâne o prioritate absolută.

Obiectivul final al politicii externe este identic cu cele ale altor politici ale statului: creşterea bunăstării şi siguranţei cetăţenilor.

sursa: Departamentul de Comunicare Publică al Preşedinţiei României

What Next?

Related Articles