Abordări diferite în privinţa eficienţei scutului antirachetă din România în cadrul Adunării Parlamentare a NATO

principiile de functionare ale scutului antiracheta

În cadrul Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, Jean Michel Boucheron, vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO şi secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, au avut păreri divergente în privinţa eficienţei sistemului de apărare antirachetă ce urmează a fi instalat în România.

Jean Michel Boucheron, vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO, consideră că sistemul de apărare antirachetă nu serveşte securităţii, având în vedere că el lasă să treacă trei sferturi din rachetă prin el şi opinează că un sistem de radare ar fi mai eficient.

În replică la afirmaţiile acestuia, secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a ţinut să precizeze că sistemul de apărare antirachetă nu poate fi transformat din unul defensiv în unul ofensiv, răspunde la riscuri reale şi permite o reacţie corespunzătoare atât din punct de vedere politic, cât şi tehnic.

“Înţeleg că România vrea să semneze un acord privilegiat cu Statele Unite pentru a-şi garanta propria apărare. Personal, cred că acest sistem de apărare nu serveşte securităţii noastre. Toţi tehnicienii ştiu că la un atac cu rachetă acest sistem lasă să treacă trei sferturi din rachetele respective. Un asemenea sistem ai zice că atrage un act de agresiune. Nu înţeleg de ce prietenii noştri din SUA exercită asemenea presiuni ca să instalăm un asemenea sistem. Ca să instalăm un sistem de radare, da, foarte bine, măcar ştim de unde vin aceste rachete. Dar descurajarea este de fapt securitatea adevărată. Dacă vor să ne atace clar, imediat, va exista o reacţie nucleară. Ceea ce contează nu este sistemul de apărare antirachetă, ci capacitatea de a reacţiona, de a răspunde”, a afirmat Boucheron sâmbătă 8 octombrie, la lucrările AP NATO, referindu-se la conceptul de apărare antirachetă.

El a atras atenţia că în momentul actual, în care bugetele sunt foarte strânse, banii ar trebui cheltuiţi pe sisteme de arme utile într-un război asimetric.

“Într-un moment în care bugetele noastre sunt foarte, foarte strânse în ceea ce priveşte nivelul financiar ar trebui să cheltuim banii pe alte sisteme de arme care să fie mai utile într-un război asimetric, care este o posibilitate astăzi. Părerea mea personală este că acest sistem antirachetă este ineficient din punct de vedere militar. Există alte sisteme mai eficace, mai eficiente şi mai relevante în domeniul militar. Acum 25 de ani, prietenii noştri americani, au încercat să ne tragă în acel scenariu – Războiul Stelelor. Se face acum aceeaşi încercare. Aş vrea ca prietenii din SUA să coopereze cu Europa într-o manieră mai utilă”, a punctat Boucheron.

Bogdan Aurescu a ţinut să precizeze că “Acest sistem nu are nimic cu vechiul sistem. (…) Acest sistem este mai avansat, mai precis decât toate celelalte sisteme folosite anterior. Chiar faptul că în septembrie 2009 preşedintele Obama a modificat abordarea administraţiei anterioare în ceea ce priveşte interceptoarele de sol (…) s-a bazat pe această idee. Pe de o parte, caracteristicile ameninţării sunt altele decât cele evaluate anterior, riscul vine din partea unor rachete cu rază scurtă şi medie, nu intercontinentale. (…) Pe de altă parte, văd un avantaj important în dezvoltarea unui sistem antirachetă din punct de vedere politic. Aş spune că sistemul antirachetă este de fapt un sistem defensiv, şi nu ofensiv. Nu poate fi transformat într-un sistem ofensiv şi asta demonstrează că Alianţa, aliaţii, se concentrează pe ceea ce este de fapt esenţa NATO – apărarea colectivă legitimă. Un sistem care este pur defensiv şi care răspunde la nişte riscuri reale. Un asemenea sistem ne permite o reacţie corespunzătoare din punct de vedere politic şi tehnic”.

sursa: AGERPRES

What Next?

Related Articles