29 iulie, Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”

Ziua Imnului National al Romaniei. foto libersaspunZiua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României – “Deşteaptă-te, române !”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. Decizia de a sărbători pe 29 iulie Ziua Imnului Naţional a fost luată pe 18 mai 1998, de către Senatul României.

Scurt istoric al Imnului Naţional
În varianta prescurtată imnul este intitulat “Deşteaptă-te române” şi conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei “Un răsunet”.

Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848.

Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegator de folclor.

Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea.

Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840  în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.

Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de “Zdrobite cătuşe”, apoi de ,,Te slăvim, Românie !”  şi de imnul comunist “Trei culori”. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie “Deşteaptă-te, române !”.  Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocaziile festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

Versurile integrale ale Imnului Naţional
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

What Next?

Related Articles

One Response to "29 iulie, Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”"

  1. George Roncea says:

    Evenimet în LUMEA JUSTIŢIEI din România
    Mai multe ONG-uri, ligi, federaţii şi asociaţii ale victimelor parţi civile alături de statul român, după lovitura de stat din 23 august 1944, când numitul făptuitor Mihai de Hohenzoler prin crimă de înaltă trădare şi pactizare cu inamicul (fapte comise de un militar activ ce sunt condamnate de orice sistem de drept penal cu moartea şi conficarea totală a averii), sub pretextul chemării la Palat pentru consultări a arestat pe şeful statului şi comandantul suprem al armatei, a dat o declaraţie la radio prin care cerea militarilor armatei să se predea fără luptă şi fără încheierea nici unui armistiţiu sau a unei convenţii cu puterile cobeligerante, lucuri ce au condus la comiterea de crime împotriva umanităţii şi a genocidului împotriva poporului român ce sunt acuma imprescriptibile.
    Urmarea faptelor sale criminale de un imens pericol social, au fost făcuţi peste 150.000 de prizonieri ostaşi şi ofiţeri ai armatei române, ce mare parte au pierit în lagărele de concetrare şi exterminare siberiene, au fost ucişi fără de judecată peste 1.891 militari sau civili în scop de jaf sau tâlhărie, au fost comise peste 12.756 de violuri asupra unor minore sau văduve, soţii de militari (făcuţi prizonieri după 23 august 1944), s-au produs peste 38.678 furturi din avutul privat sau din domeniul public, inclusiv bani din bănci şi mare parte din tezaurul BNR constand din zeci de tone de ligouri de aur şi argint, pietre preţioase, tablouri, icoane, blănuri, ceasuri, cereale, legume şi fructe, petrol şi gaze naturale, sute de cirezi de animale, mii de cai şi căruţe, automobile, mărfuri alimentare şi nealimentare, trenuri şi vagoane de cale ferată, utilaje industriale şi unelte agricole, mobilă şi covoare din casele civililor şi multe foarte multe valori.
    Liderii politici au fost condamnaţi la moarte şi executaţi sau au fost condamnaţi la temniţă grea, peste 150.000 de persoane au fost arestate şi judecate sau condamnate sumar, din rândul elitei armatei, piloţilor militari, vânătorilor de munte, poliţiştilor, jandarmilor, serviciilor secrete speciale, directori de societăţi, patroni, judecători, diplomaţi, miniştri şi ambasadori, ziarişti, intelectuali, membri ai altor partide în afară de comunişti, preoţi şi călugări, scriitori, cărturari, ingineri, intelectuali, proprietari de exploataţii agricole, industriaşi, etc. Prin pactizarea cu inamicul fără nici un acord făptuitorul Mihai ce acum se autointitulează în mod profund neconstituţional “rex” deşi România este REPUBLICĂ, a predat poporul al cărui conducător s-a crezut direct staliniştilor care au transformat statul nostru într-un lagăr de concentrare ateu, condus de dictatori numiţi cu acordul unor lideri politici străini.
    În perioada în care numitul criminal Mihai s-a aflat în Elveţia, a luat contact cu cercurile iredentiste şi revanşarde hortiste şi a semnat cu mâna sa o declaraţie de la Budapesta, prin care, neţinându-se cont de tratatele şi convenţiile internaţionale mai ales cele semnate la Paris şi la Trianon, a declarat în fals că Transilvania nu ar fi de -facto sau de jure- o regiune aparţinând României ci altor state. De asemeni, prin intrigi la înale curţi acest criminal a uneltit pentru desfiinţarea industrie de apărare a statului nostru, reducerea efectivelor armatei şi neaprovizionarea acesteia cu tehnică de luptă modernă, angajarea de mercenari pe bază de contract care să lupte pentru interesele unor multinaţionale occidentale, şi instigarea populaţiei să urască vecinii din jurul frontierelor noastre, mai ales pe fraţii ortodocşi ruşi, existând concret o stare de război iminentă şi un real pericol cu primire la securitatea teritoriului, a populaţiei, şi a ceea ce a mai rămas din economia naţională. Pentru aceste motive, cerem instituţiilor abilitate să ia măsuri legale împotriva susnumitului şi a persoanelor care s-au asociat cu acesta, sau în nume propriu efectuiază acte materiale împotriva suveranităţii şi independenţei României, cu celeritate, potrivit principiului “Nulum crime sine lege”.
    Poporul nostru a răbdat destul minciuna şi umilirea sau pauperizarea economică şi socială, şi nu poate uita sau ierta pe cei care au tradat idealurile de luptă seculară precum şi memoria eroilor patriei. Ori aspiraţia la rangul ocupat de Sf. Constatin Brâncoveanu, de acest impostor care a produs aşa de mult rău concetăţenilor său, nu mai poate fi tolerat. Se cere ca legea penală să acţioneze energic în acest caz, deoarece dacă este pedepsit un ostaş că a lipsit o zi de la unitate, nu se poate tolera ca un fost rege care şi-a trădat patria şi poporul său să fie nepedepsit.