19 mai – Legea Educatiei si Legea Lustratiei

 

19 mai nu va fi doar ziua în care s-a desfăşurat cel mai amplu protest de după decembrie 1989. Va fi totdată ziua în care Camera Deputaţilor a votat mai multe legi, printre care Legea Educaţiei şi Legea Lustraţiei.

Referitor la Legea Educaţiei, deputaţii au adoptat proiectul acestei legi cu 181 de voturi “pentru” şi 95 “împotrivă”.

Împotriva Legii Educaţei au votat deputaţii PSD şi PNL. Aceştia au criticat în mod repetat şi vehement Legea Educaţiei, susţinând că “vor îndrepta greşelile din aceasta atunci când vor veni la guvernare sau că varianta votată este proastă şi ruşinoasă, întrucât sacrifică identitatea naţională”.

Când au făcut afirmaţia că noua lege “sacrifică identitatea naţională“, unii dintre deputaţi, cum ar fi şi preşedintele PSD Mircea Duşa, s-au referit la faptul că, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, disciplinele “Istorie” şi “Geografia României” vor fi predate în limba maghiară. Astfel, “Ştefan cel Mare se va numi Nagy Istvan”.  Doar disciplina “Limba şi literatura română” nu va fi studiată în limba maternă de către minorităţile naţionale.

Legea, care cuprinde peste 300 de articole, a fost dezbătută miercuri în două reprize, deputaţii adoptând, tot în aceeaşi zi, şi Legea Lustraţiei.

Legea Lustraţiei, a fost votată cu 203 voturi “pentru”; 40 de voturi au fost “împotrivă” şi 12 au fost abţineri.
Legea Lustraţiei prevede limitarea temporară a accesului la anumite funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Aceştia nu pot candida şi nu poate fi numţi pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la intrarea în vigoare a legii pentru demnităţi şi funcţii publice.

Printre persoanele care fac obiectul Legii şi nu vor putea candida sau nu vor fi numite în funcţii publice se află persoanele:
- care au ocupat funcţii de conducere retribuite de PCR:
- care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri;
- care au fost secretari, prim-secretari sau cele care au exercitat funcţii de activist în cadrul aparatului de propagandă comunistă;
- care au deţinut calitatea de şefi ai unor misiuni diplomatice sau consulare româneşti din străinătate.

În aceeaşi categorie se înscriu şi persoanele care au ocupat funcţiile de comandant, inspector şef sau inspector adjunct în inspectoratele de miliţie, comandanţii din centrele de detenţie politică, secretarii de partid.

Aceştia nu pot fi aleşi sau nu pot fi numiţi pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la intrarea în vigoare a Legii pentru demnităţi şi funcţii publice, cum ar fi cea de preşedinte al ţării, senator, deputat, membru al CSM, consilieri locali şi judeţeni, consilieri prezidenţiali sau de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, membri ai Guvernului, judecători ai Curţii Constituţionale, avocatul poporului, membru în CA sau în conducerea executivă a BNR sau a altor bănci de stat sau membru în CA sau AGA ale regiilor naţionale, companiilor naţionale,

Sursa: MEDIAFAX

 

What Next?

Related Articles